Potrivit art. 1 din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, adoptia este operatiunea juridica prin care se creeaza legatura de filiatie între adoptator si adoptat, precum si legaturi de rudenie între adoptat si rudele adoptatorului.
CAPACITATEA SI CONDITIILE ADOPTIEI
Pot adopta numai persoanele care au capacitate deplina de exercitiu si care sunt cu cel putin 18 ani mai în vârsta decât cel pe care doresc sa îl adopte.
Pentru motive temeinice, instanta judecatoreasca poate încuviinta adoptia chiar daca diferenta de vârsta dintre adoptat si adoptatori este mai mica de 18 ani, dar în nici o situatie, mai putin de 15 ani.
Adoptia se încheie numai daca aceasta este în interesul superior al copilului.
Copilul poate fi adoptat pâna la împlinirea vârstei majoratului civil.
Persoana majora poate fi adoptata numai daca adoptatorul sau familia adoptatoare a crescut-o în timpul minoritatii sale.
În cadrul procedurii de adoptie se iau masurile necesare pentru ca fratii sa fie încredintati împreuna.
Încredintarea separata a fratilor în vederea adoptiei, precum si adoptia acestora de catre persoane sau familii diferite se pot face numai daca acest lucru este în interesul lor superior.
Adoptatorul sau familia adoptatoare trebuie sa îndeplineasca garantiile morale si conditiile materiale necesare dezvoltarii depline si armonioase a personalitatii copilului.
Interdictii
Adoptia între frati este interzisa.
Adoptia a doi soti sau fosti soti de catre acelasi adoptator sau familie
adoptatoare, precum si adoptia între soti sau fosti soti sunt interzise.
Persoanele cu boli psihice si handicap mintal nu pot adopta.
CONSIMTAMÂNTUL LA ADOPTIE
Nu este valabil consimtamântul dat în considerarea promisiunii sau efectuarii unei contraprestatii, indiferent de natura acesteia, fie ea anterioara sau ulterioara.
Persoanele care trebuie sa consimta la adoptie sunt urmatoarele:
a) parintii firesti sau, dupa caz, tutorele copilului ai carui parinti firesti sunt decedati, necunoscuti, declarati morti sau disparuti ori pusi sub interdictie, în conditiile legii;
Consimtamântul parintilor firesti sau, dupa caz, al tutorelui se da în fata instantei judecatoresti o data cu solutionarea cererii de deschidere a procedurii adoptiei.
Consimtamântul la adoptie trebuie sa fie dat de catre parintii firesti ai copilului. În cazul adoptiei copilului si de catre sotul adoptatorului, consimtamântul trebuie exprimat de catre sotul care este deja parinte adoptator al copilului.
Daca unul dintre parintii firesti este decedat, necunoscut, declarat, în conditiile legii, mort sau disparut, pus sub interdictie, precum si daca se afla, din orice împrejurare, în imposibilitate de a-si manifesta vointa, consimtamântul celuilalt parinte este îndestulator.
Parintele sau parintii decazuti din drepturile parintesti sau carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti pastreaza dreptul de a consimti la adoptia copilului. Consimtamântul reprezentantului legal este obligatoriu.
În cazul adoptiei copilului de catre sotul parintelui sau, consimtamântul parintelui firesc se da în forma autentica prin act notarial.
Consimtamântul la adoptie al parintilor firesti ai copilului sau, dupa caz, al tutorelui poate fi dat numai dupa trecerea unui termen de 60 de zile de la data nasterii copilului înscrisa în certificatul de nastere.
Parintele firesc sau, dupa caz, tutorele poate revoca consimtamântul în termen de 30 de zile de la data exprimarii lui în conditiile legii.
Exceptii
În mod exceptional, instanta judecatoreasca poate trece peste refuzul parintilor firesti sau, dupa caz, al tutorelui de a consimti la adoptia copilului, daca se dovedeste, prin orice mijloc de proba, ca acestia refuza în mod abuziv sa-si dea consimtamântul la adoptie si instanta apreciaza ca adoptia este în interesul superior al copilului, tinând seama si de opinia acestuia.
b) copilul care a împlinit vârsta de 10 ani;
Consimtamântul la adoptie al copilului care a împlinit vârsta de 10 ani se da în fata instantei judecatoresti, în faza încuviintarii adoptiei.
Adoptia nu va putea fi încuviintata fara consimtamântul copilului care a împlinit vârsta de 10 ani.
c) adoptatorul sau, dupa caz, familia adoptatoare.
Consimtamântul adoptatorului sau familiei adoptatoare se da în fata instantei judecatoresti o data cu solutionarea cererii de încuviintare a adoptiei.
Daca persoana care doreste sa adopte este casatorita, este necesar si consimtamântul sotului sau, cu exceptia cazurilor în care acesta este în imposibilitate de a-si manifesta vointa.
ETAPELE ADOPTIEI
Adoptia interna se va desfasura parcurgând urmatoarele etape:
1. Evaluarea adoptatorului;
2. Obtinerea atestatului de persoana sau familie apta sa adopte;
3. Deschiderea procedurii de adoptii;
4. Încredintarea în vederea adoptiei;
5. Încuviintarea adoptiei.
1. EVALUAREA ADOPTATORULUI
Persoanele care doresc sa adopte, vor solicita directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului de la domiciliul lor, evaluarea garantiilor morale si conditiile lor materiale pentru a putea sa adopte.
Evaluarea va avea în vedere:
- personalitatea, starea sanatatii si situatia economica a adoptatorului sau familiei adoptatoare, viata familiala, conditiile de locuit, aptitudinea de educare a unui copil;
- motivele pentru care adoptatorul sau familia adoptatoare doreste sa adopte;
- motivele pentru care, în cazul în care numai unul dintre cei doi soti solicita sa adopte un copil, celalalt sot nu se asociaza la cerere;
- impedimente de orice natura relevante pentru capacitatea de a adopta.
2. OBTINEREA ATESTATULUI DE PERSOANA SAU FAMILIE APTA SA ADOPTE
Pe baza rezultatelor evaluarii, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului decide, în termen de 60 de zile de la data depunerii cererii de evaluare de catre adoptator sau familia adoptatoare, daca acesta sau acestia sunt sau nu apti sa adopte. În cazul unui rezultat favorabil al evaluarii, directia va elibera atestatul de persoana sau familie apta sa adopte.
În cazul unui rezultat nefavorabil al evaluarii, adoptatorul sau familia adoptatoare au dreptul sa solicite directiei, în termen de 30 de zile de la comunicarea rezultatului, reevaluarea.
Rezultatul nefavorabil al reevaluarii poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicarii, la instanta competenta în materia adoptiei de la domiciliul adoptatorului.
Obtinerea atestatului nu este necesara în urmatoarele cazuri:
a) pentru adoptia persoanei majore daca adoptatorul sau familia adoptatoare a crescut-o în timpul minoritatii sale.
b) pentru adoptia copilului de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv.
3. DESCHIDEREA PROCEDURII DE ADOPTII
Încuviintarea deschiderii procedurii adoptiei interne se face numai daca:
a) planul individualizat de protectie stabileste necesitatea adoptiei interne;
b) parintii copilului sau, dupa caz, tutorele îsi exprima consimtamântul la adoptie.
Hotarârea judecatoreasca irevocabila prin care instanta admite cererea directiei produce urmatoarele efecte:
- drepturile si obligatiile parintesti ale parintilor firesti sau, dupa caz, cele exercitate de persoane fizice sau juridice se suspenda;
- drepturile si obligatiile parintesti sunt exercitate de catre consiliul judetean sau, dupa caz, consiliul local al sectorului municipiului Bucuresti în a carui raza teritoriala domiciliaza copilul.
Prin exceptie, efectele hotarârii judecatoresti înceteaza de drept daca, în termen de un an de la data ramânerii irevocabile a hotarârii, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului nu a identificat o persoana sau familie corespunzatoare pentru copil si nu a initiat procedurile prevazute de prezenta lege în vederea realizarii unei adoptii interne.
4. ÎNCREDINTAREA ÎN VEDEREA ADOPTIEI
Adoptia nu poate fi încuviintata de catre instanta judecatoreasca decât dupa ce copilul a fost încredintat pentru o perioada de 90 de zile persoanei sau familiei care doreste sa-l adopte, astfel încât instanta sa poata aprecia, în mod rational, asupra relatiilor de familie care s-ar stabili daca adoptia ar fi încuviintata.
Capacitatea de adaptare, fizica si psihica, a copilului, la noul mediu familial va fi analizata în raport cu conditiile de natura socioprofesionala, economica, culturala, de limba, religie si cu orice alte asemenea elemente caracteristice locului în care traieste copilul în perioada încredintarii si care ar putea avea relevanta în aprecierea evolutiei ulterioare a acestuia în cazul încuviintarii adoptiei.
Pe durata încredintarii copilului în vederea adoptiei, domiciliul acestuia se afla la persoana sau familia careia i-a fost încredintat. Efectuarea actelor obisnuite necesare exercitarii drepturilor si îndeplinirii obligatiilor parintesti, cu exceptia celor care conduc la încheierea unui act juridic, se realizeaza de catre persoana sau familia careia acesta i-a fost încredintat.
Încredintarea în vederea adoptiei nu este necesara în urmatoarele cazuri:
a) pentru adoptia unei persoane majore daca adoptatorul sau familia adoptatoare a crescut-o în timpul minoritatii sale;
b) pentru adoptia copilului de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv;
În situatiile de mai sus, persoana sau familia care doreste sa adopte va putea solicita în mod direct instantei judecatoresti încuviintarea adoptiei, în conditiile prezentei legi.
c) pentru adoptia copilului pentru care a fost deschisa procedura adoptiei interne si acesta a fost plasat la adoptator sau la familia adoptatoare, iar masura plasamentului dureaza de cel putin 90 de zile;
d) pentru adoptia copilului de catre tutorele sau, daca au trecut cel putin 90 de zile de la data instituirii tutelei.
Daca pe durata perioadei de încredintare în vederea adoptiei directia în a carei raza teritoriala domiciliaza adoptatorul sau familia adoptatoare constata neadaptarea copilului cu persoana sau familia adoptatoare ori existenta oricaror alte motive de natura sa împiedice finalizarea procedurii de adoptie, sesizeaza de îndata instanta judecatoreasca, în vederea revocarii sau, dupa caz, prelungirii masurii încredintarii.
#PAGEBREAK#
5. ÎNCUVIINTAREA ADOPTIEI
La sfârsitul perioadei de încredintare în vederea adoptiei, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului întocmeste un raport final referitor la evolutia relatiilor dintre copil si adoptatori, pe care îl comunica instantei competente în vederea solutionarii cererii de încuviintare a adoptiei.
Cererea de încuviintare a adoptiei adresata instantei judecatoresti prelungeste de drept perioada de încredintare pâna la solutionarea cererii prin hotarâre judecatoreasca irevocabila.
Cererea de încuviintare a adoptiei este însotita de urmatoarele acte:
a) certificatul de nastere al copilului, în copie legalizata;
b) certificatul medical privind starea de sanatate a copilului, eliberat de catre unitati publice nominalizate de catre directia de sanatate publica;
c) atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare;
d) hotarârea judecatoreasca irevocabila de încredintare în vederea adoptiei;
e) certificatele de nastere ale adoptatorului sau ale sotului si sotiei din familia adoptatoare, în copie legalizata;
f) certificatul de casatorie al adoptatorului sau al sotilor din familia adoptatoare, în copie legalizata;
g) cazierul judiciar al adoptatorului sau, dupa caz, al fiecarui membru al familiei adoptatoare;
h) certificatul medical privind starea de sanatate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista caruia este înscris;
i) documentele doveditoare cu privire la exprimarea consimtamântului parintilor firesti, în masura în care nu s-a pronuntat anterior o hotarâre judecatoreasca de încuviintare a deschiderii procedurii adoptiei interne a copilului;
j) directia generala de asistenta sociala si protectia copilului în a carei raza teritoriala domiciliaza persoana sau familia adoptatoare va avea obligatia de a depune rapoartele finale.
Instanta judecatoreasca va admite cererea de încuviintare a adoptiei numai daca, pe baza probelor administrate, si-a format convingerea ca adoptia este în interesul superior al copilului.
În termen de 5 zile de la ramânerea irevocabila a hotarârii judecatoresti prin care s-a încuviintat adoptia, directia care a participat la judecarea cererii de încuviintare a adoptiei va înstiinta în scris parintii firesti despre aceasta.
Adoptia produce efecte numai de la data ramânerii irevocabile a hotarârii judecatoresti prin care a fost încuviintata.
Prin adoptie se stabilesc filiatia între adoptat si cel care adopta, precum si legaturi de rudenie între adoptat si rudele adoptatorului.
Potrivit art. 34 din Legea nr. 273/2004, încuviintarea adoptiei este de competenta instantelor judecatoresti.
Instantele judecatoresti române sunt exclusiv competente sa judece procesele privind încuviintarea deschiderii procedurii adoptiei interne, încredintarea în vederea adoptiei si încuviintarea adoptiei daca cel ce urmeaza a fi adoptat are domiciliul în România si este cetatean român sau strain fara cetatenie.
Cererile prevazute de prezenta lege sunt de competenta tribunalului în a carui raza teritoriala se afla domiciliul adoptatului. Cauzele pentru judecarea carora nu se poate determina instanta competenta se judeca de Tribunalul Bucuresti.
PROCEDURA ADOPTIEI INTERNATIONALE
În conformitate cu art. 39 din Legea nr. 273/2004, adoptia internationala a copilului care are domiciliul în România poate fi încuviintata numai în situatia în care adoptatorul sau unul dintre sotii din familia adoptatoare care domiciliaza în strainatate este bunicul copilului pentru care a fost încuviintata deschiderea procedurii adoptiei interne.
Cererea de încuviintare a adoptiei se transmite instantei judecatoresti de catre Oficiu.
Instanta judecatoreasca se va pronunta, în conditiile prezentei legi, numai dupa analizarea raportului directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului referitor la existenta altor solicitari similare din partea rudelor copilului pâna la gradul IV, cu domiciliul în România.
Adoptia internationala, în cazul în care adoptatul are domiciliul în strainatate, iar adoptatorul sau familia adoptatoare are domiciliul în România, este supusa dispozitiilor art. 30-33 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat.
Cererea adoptatorului sau familiei adoptatoare este luata în evidenta de organul de specialitate al administratiei publice centrale, numai daca autoritatea centrala competenta din statul primitor sau organizatiile sale acreditate si autorizate în conditiile legii atesta ca:
a) adoptatorul sau familia adoptatoare îndeplineste conditiile de eligibilitate pentru adoptie si este apt sa adopte în conformitate cu legislatia aplicabila în statul primitor;
b) adoptatorul sau familia adoptatoare a beneficiat de consilierea necesara în vederea adoptiei în statul primitor;
c) este asigurata urmarirea evolutiei copilului dupa adoptie pe o perioada de cel putin 2 ani;
d) sunt asigurate servicii postadoptie pentru copil si familie în statul primitor.
Cererile transmise organului de specialitate al administratiei publice centrale trebuie însotite de urmatoarele documente:
a) un raport întocmit de autoritatile competente din statul primitor, cuprinzând informatii cu privire la identitatea persoanelor care doresc sa adopte, capacitatea si aptitudinea lor de a adopta, situatia lor personala, familiala, materiala si medicala, mediul social, motivele care îi determina sa adopte un copil din România, precum si cu privire la copiii pe care ar putea sa-i primeasca spre adoptie; concluziile raportului vor fi sustinute prin documentele eliberate de autoritatile competente din statul primitor; (în original si însotite de traducerea legalizata în limba româna)
b) certificatele de nastere si casatorie si actele de identitate ale persoanelor care doresc sa adopte, în copie legalizata si însotite de traducerea lor legalizata în limba româna;
c) cazierele judiciare ale persoanelor care doresc sa adopte; (în original si însotite de traducerea legalizata în limba româna)
d) raport medical întocmit separat pentru fiecare adoptator; (în original si însotite de traducerea legalizata în limba româna)
e) actul din care sa rezulte ca exista garantia ca adoptatul are posibilitatea sa intre si sa locuiasca permanent în statul primitor. (în original si însotite de traducerea legalizata în limba româna)
Cererea de încuviintare a adoptiei, însotita de documentele aratate mai sus, se înainteaza de catre organul de specialitate al administratiei publice centrale, instantei judecatoresti.
Pe baza hotarârii judecatoresti irevocabile de încuviintare a adoptiei, Oficiul elibereaza, în termen de 3 zile de la data comunicarii acesteia, un certificat care atesta ca adoptia este conforma cu normele Conventiei de la Haga.
Deplasarea adoptatului din România în statul de domiciliu al adoptatorului sau al familiei adoptatoare este posibila numai atunci când hotarârea de încuviintare a adoptiei este irevocabila. Adoptatul se deplaseaza numai însotit de adoptator sau de familia adoptatoare, în conditii de siguranta corespunzatoare nevoilor adoptatului.
Efectele adoptiei internationale, precum si efectele în cazul anularii adoptiei internationale asupra cetateniei adoptatului sunt cele prevazute de Legea cetateniei române nr. 21/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Comentarii articol (0)