Dacă vrei să devii funcționar public, va trebui să susții două concursuri. Ce modificări majore vor mai fi?

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici a fost lansat recent în dezbatere publică de către minister. Pentru a se aplica, acesta trebuie să primească aprobarea Guvernului, să fie adoptat de Parlament și apoi să fie promulgat prin decret prezidențial.

Una dintre modificările majore propuse în documentul publicat de MDRAPFE este schimbarea modului în care se ocupă funcțiile publice vacante, însă aceasta ar urma să se aplice abia din anul 2020. Astfel, va dispărea ideea de recrutare prin concurs și se va trece la organizarea unui concurs împărțit în două faze.

Concret, acesta va fi compus din două concursuri diferite: concursul național pentru verificarea cunoștințelor și competențelor generale și concursul pe post pentru verificarea cunoștințelor de specialitate și a competențelor specifice funcției publice scoase la bătaie. Practic, persoanele care vor trece de prima fază nu vor căpăta calitatea de funcționar public, ci doar dreptul de a participa la faza a doua într-un interval de maximum trei ani. Totuși, cei care deja sunt funcționari publici vor putea participa direct la faza a doua, pentru a ocupa un post vacant.

Condițiile minime de vechime în specialitatea studiilor vor fi în continuare împărțite pe funcții de execuție și de conducere. În primul caz, va fi nevoie de o vechime de un an pentru funcțiile de asistent (față de 12 luni, opt luni, respectiv șase luni, în prezent), cinci ani pentru funcțiile principale și nouă ani pentru funcțiile superioare. Schimbările mai mari vor apărea la funcțiile de conducere, unde va fi nevoie de o vechime de cinci ani pentru funcțiile de şef birou, şef serviciu și cele asimilate acestora (față de doi ani, în prezent) și șapte ani pentru celelalte funcții de conducere (față de trei ani, în prezent).

Atenție! Ocuparea funcțiilor publice vacante prin concurs național și concurs pe post se va face abia din 2020, urmând ca în perioada 2018-2019 să fie derulat un proiect-pilot pentru pregătirea noului sistem de recrutare a funcționarilor publici.

Ocuparea funcțiilor temporar vacante se va face altfel

Exercitarea raporturilor de serviciu se face, în sistemul bugetar, pe perioadă nedeterminată, însă există și excepții. În cazul acestora, proiectul de lege prevede unele schimbări.

Concret, funcțiile publice de execuție temporar vacante pentru cel puțin o lună vor putea fi ocupate, pe durată determinată, prin redistribuirea din corpul de rezervă al funcționarilor publici, prin numire în urma unui concurs sau prin modificarea temporară a raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici. Dacă prima variantă se aplică, în esență, și acum, a treia nu există în momentul de față, iar la a doua schimbarea va fi semnificativă, în sensul că se va elimina precizarea conform căreia numirea prin concurs se face doar dacă în corpul de rezervă nu există funcționari publici care să ocupe funcția în cauză.

Important! Cei care intră în corpul funcționarilor publici vor fi numiți funcționari publici definitivi dacă au o vechime, în specialitatea studiilor necesare ocupării funcției publice, de minimum un an. În prezent, vechimea este stabilită în funcție de nivelul studiilor absolvote la 12 luni, opt luni, respectiv șase luni.

Funcționarii publici vor putea lucra și după ce ar trebui să iasă la pensie

În situația în care un funcționar public va îndeplini cumulativ condițiile de vârstă standard de pensionare și stagiu minim de cotizare, acesta va putea să ceară menținerea în activitate.

În acest sens, persoana care are competența de numire în funcția publică va putea dispune menținerea în activitate, dacă acest lucru este considerat necesar, pentru maximum trei ani peste vârsta standard de pensionare, raportul de serviciu urmând să fie prelungit anual.

Funcționarii publici vor avea trepte de salarizare

Altă noutate inclusă în documentul inițiat de minister este stabilirea unor trepte de salarizare pentru funcționarii publici de execuție, ce vor corespunde gradelor profesionale (debutant, asistent, principal, superior).

Prin urmare, gradul de asistent pentru o funcție de execuție va avea două trepte de salarizare (II și I, cea din urmă reprezentând nivelul maxim), gradul principal va avea tot două, iar gradul superior va avea patru. În cazul înalților funcționari publici și funcționarilor publici de conducere, fiecărei funcții îi vor corespunde două trepte de salarizare.

Avansarea în treptele de salarizare, mai dispune proiectul de lege al MDRAPFE, se va face, pentru funcțiile de execuție, după împlinirea a doi ani de vechime. De exemplu, un funcționar de grad superior încadrat la treapta a IV-a de salarizare va ajunge la treapta I după acumularea a șase ani de vechime. Referitor la înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere, avansarea de la treapta a II-a de salarizare la treapta I se va face la acumularea a trei ani de vechime.

În altă ordine de idei, promovarea în grad profesional se va face doar prin concurs (varianta examenului va dispărea), iar acesta nu va mai fi organizat semestrial. Modificările propuse la Legea nr. 188/1999 nu prevăd o periodicitate anume în acest sens. În plus, pentru a participa la concursul de promovare va fi nevoie de minimum patru ani de vechime în grad, față de trei ani, în prezent.

Înalții funcționari publici nu vor mai fi evaluați o dată la doi ani

Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale înalţilor funcţionari publici se va face în continuare anual, prevede proiectul de act normativ, însă va dispărea evaluarea generală desfășurată o dată la doi ani.

În prezent, evaluarea generală are ca scop confirmarea cunoștințelor profesionale, a aptitudinilor și a abilităților necesare exercitării funcției publice. De asemenea, va fi eliminată și prevederea ce stabilește că înalții funcționari trebuie să urmeze anual cursuri de perfecționare profesională.

Atribuțiile funcțiilor publice vor putea fi delegate

Spre deosebire de actualul cadru legal al funcționarilor publici, ar urma să apară reguli specifice referitoare la delegarea de atribuții corespunzătoare unei funcții publice vacante. Astfel, delegarea de atribuţii se va face doar cu informarea prealabilă a funcţionarului public, iar acesta din urmă va trebui să îndeplinească cerințele de studii şi de vechime necesare atribuțiilor delegate.

„Nu pot fi delegate atribuţii funcţionarilor publici debutanţi sau funcţionarilor publici care exercită funcţia publică în temeiul unui raport de serviciu cu timp parţial. Funcţionarul public căruia i-au fost delegate atribuţii nu poate delega aceste atribuţii altui funcţionar public”, este subliniat în propunerea de act normativ.

Va exista un sistem electronic național al funcționarilor

Funcțiile publice și funcționarii publici vor figura pe viitor într-un Sistem electronic național de evidență a ocupării în administrația publică, ce va fi administrat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.

„Sistemul electronic național de evidență a ocupării în administrația publică operează cu date colectate direct de la autorități și instituții publice, precum și, după caz, cu date colectate din Registrul public al Registrului general de evidență al salariaților, administrat de  Inspecția Muncii”, prevede proiectul publicat recent. Actualmente, legislația impune doar administrarea unei evidenţe naţionale a funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici în baza datelor transmise de autorităţile şi instituţiile publice.

Medicii vor apărea pe lista persoanelor lipsite de calitatea de funcționar public

În lista celor ce nu dețin calitatea de funcționar public vor apărea noi categorii de persoane, se arată în proiectul de lege aflat în dezbatere publică. Mai exact, noile categorii vor fi personalul unităților sanitare și personalul regiilor autonome, companiilor și societăților naționale și al societăților comerciale.

În prezent, lista cuprinde, înainte de toate, personalul contractual salariat din aparatul propriu al autorităților și instituțiilor publice, care desfășoară activități de secretariat, administrative, protocol, gospodărire, întreținere-reparații și de deservire, pază, precum și altor categorii de personal care nu exercită prerogative de putere publică. Totodată, se face referire la personalul salariat încadrat la cabinetele demnitarilor, corpul magistraților, cadrele didactice și persoanele numite sau alese în funcții de demnitate publică.

Atenție! Proiectul de lege NU se aplică în prezent. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie aprobat de Guvern, adoptat de Parlament, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial.