Societățile comerciale sunt obligate să depună situațiile financiare anuale pentru 2016 până cel târziu pe 30 mai 2017, la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice (MFP). Potrivit Legii contabilității nr. 82/1991, bilanțurile vor fi însoțite de raportul administratorilor, raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, după caz, şi de propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile.
În ceea ce privește raportul administratorilor, acesta este elaborat pentru fiecare exercițiu financiar și cuprinde o prezentare fidelă a dezvoltării şi performanţei activităţilor entităţii şi a poziţiei sale, precum şi o descriere a principalelor riscuri şi incertitudini cu care aceasta se confruntă.
Potrivit Ordinului MFP nr. 1.802/2014, care aprobă reglementările contabile pentru situațiile financiare anuale, raportul administratorilor se aprobă de consiliul de administraţie şi se semnează în numele acestuia de preşedintele consiliului. Cât despre informațiile curpinse în acest raport, actul normativ citat face referire la:
- dezvoltarea previzibilă a entităţii;
- activităţile din domeniul cercetării şi dezvoltării;
- informaţii privind achiziţiile propriilor acţiuni;
- existenţa de sucursale ale entităţii;
-
în ceea ce priveşte utilizarea de către entitate a instrumentelor financiare, dacă sunt semnificative pentru evaluarea activelor sale, a datoriilor, a poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii:
- obiectivele şi politicile entităţii în materie de management al riscului financiar;
- expunerea entităţii la riscul de preţ, riscul de credit, riscul de lichiditate şi la riscul fluxului de numerar.
În același timp, raportul administratorilor trebuie să includă și alte documente, în anumite situații. Mai precis, în cazul entităţilor de interes public (de exemplu, instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare, fondurile de pensii etc) care, la data bilanţului, depăşesc criteriul de a avea un număr mediu de 500 de salariaţi în cursul exerciţiului financiar, acestea includ în raportul administratorilor și o declaraţie nefinanciară.
Această declarație va conţine, în măsura în care acestea sunt necesare pentru înţelegerea dezvoltării, performanţei şi poziţiei entităţii şi a impactului activităţii sale, informaţii privind cel puţin aspectele de mediu, sociale şi de personal, respectarea drepturilor omului, combaterea corupţiei şi a dării de mită.
Raportul de audit: Cine trebuie să îl depună și ce conține
Cerințele generale privind auditarea situațiilor financiare anuale sunt incluse în același Ordin MFP nr. 1.802/2014, un act normativ potrivit căruia situaţiile financiare anuale ale entităţilor mijlocii şi mari, precum şi ale societăţilor/companiilor naţionale, societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat şi regiilor autonome sunt auditate de unul sau mai mulţi auditori statutari (experți contabili) sau firme de audit (firme de contabilitate).
În plus, sunt supuse auditului și entitățile care, la data bilanțului, depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele criterii:
- totalul activelor: 16.000.000 de lei;
- cifra de afaceri netă: 32.000.000 de lei;
- numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50.
Pentru entitățile enumerate anterior, obligația de auditare se aplică atunci când acestea depăşesc limitele respective în două exerciţii financiare consecutive. De asemenea, acestea sunt scutite de la obligaţia de auditare a situaţiilor financiare anuale dacă limitele a două dintre cele trei criterii menţionate nu sunt depăşite în două exerciţii financiare consecutive.
În ceea privește obligațiile auditorilor statutari (firmelor de audit), aceștia trebuie să exprime o opinie privind consecvenţa raportului administratorilor cu situaţiile financiare pentru acelaşi exerciţiu financiar și întocmirea raportului administratorilor în conformitate cu cerinţele legale aplicabile. Totodată, auditorii trebuie să declare dacă, pe baza cunoaşterii şi a înţelegerii dobândite în cursul auditului cu privire la entitate şi la mediul acesteia, au identificat informaţii eronate semnificative prezentate în raportul administratorilor, indicând natura acestor informaţii incorecte.
Opinia și declarația menționate anterior se vor regăsi în raportul de audit, care va mai cuprinde:
- o introducere care identifică cel puţin situaţiile financiare care fac obiectul auditului statutar, împreună cu cadrul de raportare financiară care a fost aplicat la întocmirea acestora;
- o descriere a domeniului de aplicare al auditului statutar, care identifică cel puţin standardele de audit conform cărora a fost efectuat auditul statutar;
-
o opinie de audit care este fără rezerve, cu rezerve sau contrară şi care prezintă clar punctul de vedere al auditorului statutar cu privire la următoarele:
- dacă situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă, în conformitate cu cadrul relevant de raportare financiară;
- după caz, dacă situaţiile financiare anuale sunt conforme cerinţelor legale aplicabile.
- o menţiune privind aspectele asupra cărora auditorul statutar atrage atenţia prin evidenţiere, fără ca opinia de audit să fie cu rezerve.
Raportul de audit trebuie semnat și datat de către auditorul statutar. În cazul în care auditul statutar este efectuat de o firmă de audit, raportul de audit poartă semnătura cel puţin a expertului care a efectuat auditul în numele firmei.
În altă ordine de idei, auditarea nu este obligatorie, de principiu, pentru entitățile mici și microentitățile, acestea fiind verificate, după caz, de cenzori.
De asemenea, în cazul societăților pe acțiuni spre exemplu, adunarea generală poate aproba situaţiile financiare anuale numai dacă acestea sunt însoţite de raportul cenzorilor sau, după caz, al auditorilor financiari. De altfel, oricare dintre aceste două documente trebuie să rămână depus la sediul societăţii şi la cel al sucursalelor în cele 15 zile care preced întrunirea adunării generale, pentru a fi consultate de acţionari.
Potrivit prevederilor din legea contabilității, consiliul de administraţie, respectiv directoratul unei societăți pe acțiuni este obligat să depună, în format hârtie şi în format electronic sau numai în formă electronică, având ataşată o semnătură electronică extinsă, situaţiile financiare anuale, raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, după caz.
Nu în ultimul rând, e important să amintim că situaţiile financiare anuale trebuie însoţite de o declaraţie scrisă a administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligația gestionării unității respective, prin care îşi asumă răspunderea pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale şi confirmă că:
- politicile contabile utilizate la întocmirea situaţiilor financiare anuale sunt în conformitate cu reglementările contabile aplicabile;
- situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată;
- persoana juridică îşi desfăşoară activitatea în condiţii de continuitate.
Criteriile în funcție de care se face încadrarea firmei
În funcție de anumite criterii, firmele din România sunt grupate în trei mari categorii: microentități, entități mici și entități mijlocii și mari, iar pentru a înțelege cine are obligațiile prezentate pe parcursul articolului, vom detalia în cele ce urmează.
Astfel, microentitățile sunt considerate societățile care la data bilanțului nu depășesc limitele a cel puțin două dintre criteriile următoare:
- totalul activelor: 1,5 milioane de lei (echivalentul a 338.310 euro);
- cifra de afaceri netă: 3 milioane de lei (echivalentul a 676.620 de euro);
- numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: zece.
Referitor la entitățile mici, Ordinul MFP nr. 1.802/2014 stabilește că acestea sunt entitățile care la data bilanțului nu se încadrează în categoria microentităților și care nu depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele criterii:
- totalul activelor: 17,5 milioane de lei (echivalentul a 3.946.953 de euro);
- cifra de afaceri netă: 35 de milioane de lei (echivalentul a 7.893.906 euro);
- numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.
Mai departe, entitățile mijlocii și mari sunt cele care la data bilanțului depășesc limitele a minimum două dintre criteriile următoare:
- totalul activelor: 17,5 milioane de lei (echivalentul a 3.946.953 de euro);
- cifra de afaceri netă: 35 de milioane de lei (echivalentul a 7.893.906 euro);
- numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.
Notă: Toate informațiile necesare pentru întocmirea și transmiterea situațiilor financiare pentru 2016 sunt disponibile aici.
Comentarii articol (0)