Mai multe venituri nu trebuie declarate Fiscului în formularul 200

Până cel mai târziu pe 25 mai 2017, persoanele fizice trebuie trebuie să depună la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) declarația privind veniturile realizate din România în 2016, adică formularul 200. 

Practic, prin intermediul acestui document trebuie transmise o serie de venituri pe care persoanele fizice le-au obținut pe parcursul anului 2016. În esență, este vorba despre veniturile din activități independente, din chirii, din jocuri de noroc sau din activităţi agricole pentru care venitul net se stabileşte în sistem real, însă lista completă a acestora poate fi consultată aici.

În schimb, există o serie de venituri pe care contribuabilii nu sunt obligați să le declare prin declarația citată, în conformitate cu prevederile Ordinului ANAF nr. 3.695/2016. Concret, nu trebuie să depună formularul 200 contribuabilii care în anul 2016 au realizat:

• venituri din activități independente impuse pe bază de norme de venit (cu excepția persoanelor care au depus declarațiile de venit estimativ/normă de venit în luna decembrie 2016 și pentru care nu s-au stabilit plăți anticipate);
• venituri din activități independente pentru care impozitul reţinut de plătitorii de venituri este final;
• venituri din cedarea folosinței bunurilor (chirii) sub formă de arendă;
• venituri din cedarea folosinței bunurilor pentru care chiria prevăzută în contractul încheiat între părți este stabilită în lei, contribuabilii nu au optat pentru determinarea venitului net în sistem real și la sfârșitul anului anterior nu îndeplineau condițiile pentru calificarea veniturilor în categoria veniturilor din activități independente (adică aveau mai puțin de cinci contracte de închiriere), pentru care plățile anticipate cu titlu de impozit sunt egale cu impozitul anual datorat și impozitul este final, cu următoarele excepții, pentru care există obligația depunerii declarației:
  • pentru situațiile în care declarația de venit estimativ a fost depusă în luna decembrie și pentru care nu s‐au stabilit plăți anticipate, conform legii;
  • pentru situațiile în care intervin modificări ale clauzelor contractuale;
  • pentru situațiile în care investițiile la bunurile mobile și imobile ale proprietarului, uzufructuarului sau ale altui deținător legal, care fac obiectul unor contracte de cedare a folosinței bunurilor, inclusiv a contractelor de comodat, sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.
• venituri sub formă de salarii și venituri asimilate salariilor;
• venituri din premii și din jocuri de noroc, a căror impunere este finală (cazul pariurilor plasate la agențiile stradale);
• venituri din activităţi agricole, impuse pe bază de norme de venit, a căror impunere este finală;
• venituri din investiții de tipul dividendelor, dobânzilor, venituri din lichidarea unei persoane juridice, câștigul/pierderea generată de tranzacțiile cu părți sociale și valori mobiliare în cazul societăților închise;
• venituri din pensii.

Notă: Acest articol face parte dintr-o serie de materiale dedicate depunerii formularului 200. Toate articolele vor putea fi urmărite aici.