De ce eșuează afacerile: Evită cele mai frecvente cinci greșeli făcute de antreprenori

1. Lipsa unei planificări adecvate

Viziunea este una dintre cele mai importante trăsături ale unui antreprenor. Orice afacere pornește de la o viziune proprie pe care antreprenorul o are asupra mediului economic. Unele dintre cele mai mari averi, afaceri și companii din lume au la bază exact această calitate: au fost, înainte de orice, un produs al viziunii extraordinare a unor antreprenori.

Antreprenorii nu se tem de eșec. Acesta este stereotipul tipic pe care îl avem în minte atunci când vorbim de antreprenoriat. Totuși, mulți oameni de afaceri mărturisesc că se tem de eșec mai mult decât de orice altceva.

Antreprenorii sunt, prin definiție, persoane care sunt dispuse să își asume mai multe riscuri decât alții. Totuși, ei își asumă riscuri controlate și toate deciziile lor vor fi luate în cunoștință de cauză. De aceea este foarte importantă planificarea în cadrul unei afaceri, iar debutul antreprenorial trebuie să fie bine fundamentat și argumentat.

Lansarea oricărei afaceri poate fi rezumată prin doar trei întrebări:

• unde ești în prezent?
• unde vrei să ajungi în viitor?
• care sunt pașii pe care îi vei face pentru a-ți atinge obiectivele trasate?

De aceea, orice antreprenor trebuie să acorde o atenție sporită planificării, în cele mai mici detalii, a afacerii proprii: care este suma maximă pe care și-o poate permite să o achite pentru chiria spațiului necesar, de câți angajați are nevoie în primul moment al afacerii, când anume se va autosusține afacerea din surse proprii și nu va mai fi necesar aportul propriu al proprietarului etc.

2. Lipsa experienței antreprenoriale

Lansarea unei afaceri este presărată cu multe provocări, iar cele mai multe dintre ele vor fi greu de anticipat. Dacă acestor probleme li se adaugă, în plus, lipsa unei minime experiențe antreprenoriale, societatea deja mai face un pas către un eșec previzibil. De aceea, oricât de bună ar fi ideea de afaceri pe care o ai, nu te aventura să lansezi o societate înainte de a căpăta o minimă pregătire antreprenorială, iar dacă nu ai timp pentru asta, o soluție la fel de bună este să atragi alături de tine în această afacere o persoană ce dispune de acele calități care ție îți lipsesc în prezent: cunoașterea domeniului de activitate, experiența antreprenorială anterioară, un capital de lucru, abilități de negociere și vânzare, etc.

Dacă te afli la prima experiență antreprenorială, un sfat bun ar fi să încerci o afacere într-un domeniu pe care îl cunoști în amânunt. Lansarea unei afaceri va necesita cunoștințe temeinice din domenii precum juridic, tehnic, economic, de marketing, management, iar multe dintre acestea pot fi dobândite de-a lungul timpului:

• în facultate poți dedica o atenție deosebită acelor materii care te vor pregăti pentru antreprenoriat;
• poți face voluntariat sau te poți angaja în cadrul unor companii ce activează în domeniile economice care te interesează în mod special. Poți analiza, în acest fel, cum sunt organizate afacerile, care sunt valorile după care se ghidează, care este procesul decizional în cadrul companiei și cum interacționează echipa.

3. Lipsa finanțării

Lipsa finanțării este o problemă deosebit de importantă ce poate afecta o afacere atât în momentul lansării, dar și în momentele viitoare în care societatea identifică noi oportunități de dezvoltare.

În plus, producerea unui eveniment neprevăzut (scăderea bruscă a cererii, creșterea unor cheltuieli operaționale, închiderea producției pentru o scurtă perioadă de timp, etc) poate conduce la grave probleme financiare, existând posibilitatea ca existența firmei să fie în pericol.

Antreprenorii au la dispoziție numeroase posibilități de finanțare pentru susținerea activității unei companii, iar printre cele mai importante sunt următoarele:

• prin intermediul fondurilor nerambursabile europene și naționale antreprenorii pot finanța idei de afaceri pe care societatea le consideră oportune în viitor;
• creditele bancare pot fi folosite în completarea fondurilor nerambusabile sau în mod independent pentru acoperirea unor nevoie de investiții urgente, care nu suferă amânare;
• garanții din partea unui fond de garantare a creditelor destinate IMM-urilor, atunci când garanțiile proprii nu sunt suficiente;
• investitorii privați pot fi interesați să se alăture unei afaceri, dacă vor fi convinși de oportunitatea investiției și profitabilitatea ideii de afaceri. În schimbul ajutorului financiar, investitorii privați vor solicita o parte din afacere.

4. Politica de personal greșită

Selecția și recrutarea persoanelor potrivite este o altă provoare a oricărei afaceri debutante. Greșelile frecvente făcute în această etapă se referă la dimensioarea nerealistă a numărului de personal sau recrutarea din cercul de apropiați pentru posturile libere.

În timp ce dimensionarea greșită a numărului de personal va afecta societatea din punct de vedere financiar, recrutarea unor rude sau prieteni în cadrul afacerii poate produce pierderi mai mari de-atât, fiind afectate, de asemenea, relațiile de prietenie existente.

De asemenea, tendința multor antreprenori este aceea de a se implica în toate aspectele afacerii, fără a lăsa libertatea angajaților de a lua propriile lor decizii. Deși poate fi justificată pe termen scurt, pe termen lung această strategie va duce, pe de o parte la epuizare, iar pe de altă parte va determina apariția, în rândul angajaților, a sentimentului că nu trebuie să facă nimic, pentru că oricum decizia finală nu le aparține.

5. Utilizarea greșită a profitului

Dacă afacerea a supraviețuit provocărilor de la lansare și din primele luni și a reușit să genereze profit, o altă greșeală ar fi modalitatea de utilizare a acestuia de către antreprenor. Cele mai frecvente greșeli în utilizarea profitului ar fi următoarele:

• retragerea unor sume mari de bani în contul unor împrumuturi pe care antreprenorul le-a acordat societății, nelăsând posibilitatea eșalonării sumei pe o perioadă mai mare de timp;
• utilizarea banilor în scopuri proprii, prin decontarea unor cheltuieli ce nu își găsesc justificare în activitatea societății;
• investirea profitului în diversificarea afacerii în mai multe domenii de activitate, în locul consolidării poziției deținute în prezent.

Metoda de a evita aceste probleme este înțelegerea distincției dintre patrimoniul propriu și patrimoniul societății comerciale. În timp ce antreprenorul poate dispune cum dorește de sumele de bani proprii, nu același lucru îl poate face cu banii sau bunurile companiei. În cazul în care au fost investiți toți banii în afacere, atunci soluția ar fi ca o parte a resurselor financiare să fie obținute sub forma unui salariu. Antreprenorul are dreptul de a dispune acordarea unor dividende, însă doar în anumite condiții (spre exemplu, doar după plata impozitului pe dividende) și în anumite perioade ale anului (după aprobarea situațiilor financiare).

Notă: Acest articol face parte dintr-o campanie derulată de avocatnet.ro pentru informarea antreprenorilor care intenționează să lanseze sau să conducă o afacere. Celelalte materiale din serie pot fi citite aici.