Opinie: Cum se calculează un salariu bugetar în România: Salarizarea unitară în administrația publică locală, pe înțelesul tuturor

Ultimele acte normative care au prevăzut salarii în cuantum numeric în România au fost OUG 9/2008 (pentru funcționarii publici) și OUG 10/2008 pentru personalul contractual. Era simplu, pentru fiecare funcție și grad profesional în parte era stabilit un salariu de încadrare, la care se aplicau vechimea și celelalte sporuri.
 
Vine legea 330/2009 cu Ordinul comun al Ministerului Finanțelor Publice (42/2010) și al Ministerului Muncii (32/2010) și spune așa: începând cu 01.01.2010 se face reîncadrarea salarială a tuturor bugetarilor din România, salariul de bază acordat cuprinzând următoarele: fosta încadrare din OUG 9 sau 10 din 2008, indemnizația de conducere, sporul de vechime, sporul de confidențialitate și alte sume compensatorii care, conform anexelor la legea 330/2009 se includ în salariul de bază, precum și alte sporuri rămase în afara salariului de bază.
 
În salariul de bază s-au introdus, începând cu 01.01.2010, sporul de dispozitiv (cine l-a avut), salariul de merit, sporul de vechime, sporul de confidențialitate, sporul de stabilitate și indemnizația de conducere.

Au rămas în afara salariului de bază, ca și sume compensatorii, sporuri precum: condiții de muncă 15%, sporul de antenă 10%, sporul de CFP 25%, sporul de audit 25%, stimulentele acordate în baza OUG 92/2003 personalului care avea ca atribuții recuperarea creanțelor bugetare.
 
Legea 284/2010 abroga atât legea 330/2009 cât și Ordinul comun al MFP și MMSSF 32/42/2010 (care includea sporul de vechime în salariul de bază), iar legea 285/2010 prevede, la articolul 6(1) că gradația de vechime se acordă prin aplicare claselor de salarizare suplimentare la salariul de bază. Totodată, art. 1 (5) a aceleiași legi 285/2010 include, o dată pentru totdeauna, în salariul de bază și sumele compensatorii.
 
Asta, ca observație la răspunsul pe care ANFP l-a transmis unui coleg de site, postat în secțiunea "documente utile", care ne informează, incorect, că sporul de vechime este inclus în salariul de bază. Nu, încă din 01.01.2011 acesta se aplică la salariul de bază (care cuprinde toate elementele prevăzute de OUG 9 și 10 din 2008 și toate sporurile pentru care legea 330/2009, respectiv 284/2010 au abrogat actele normative de acordare și care au devenit sume compensatorii.
 
Acum, că ne-am lămurit din ce este format salariul de bază și cum se aplică sporul de vechime, să vedem cum se calculează un salariu în administrația publică din România, cu precizarea că, în calculul majorărilor salariale până în data de 01.02.2017 nu sunt luate în calcul stimulentele acordate conform OUG 92/2003, acestea fiind mereu adăugate la salariul de bază după ce acesta suferă modificările prezentate mai jos:

• începând cu 01.07.2010, salariul de bază se reduce cu 25% conform legii 118/2010. Dacă suma rezultată scade sub 600 lei se acordă această valoare, care reprezenta salariul de bază minim brut garantat în plată în anul 2010;
• la 01.01.2011, salariul de bază se majorează cu 15%, conform prevederilor legii 285/2010;
• începând cu 01.01.2012, salariul de bază minim brut garantat în plată devine 700 lei;
• la data de 01.07.2012 salariul de bază se majorează cu 8%;
• la data de 01.12.2012 salariul de bază se majorează cu 7.4%;
• începând cu 01.01.2013 salariul de bază minim brut pe țară devine 750 lei;
• începând cu 01.07.2013, salariul de bază minim brut pe țară devine 800 lei;
• de la data de 01.01.2014 avem un salariu de bază minim brut de 850 lei;
• la data de 01.07.2014 salariul de bază minim brut devine 900 lei;
• la data de 01.01.2015 salariul de bază minim brut crește la 975 lei;
• tot începând cu 01.01.2015 se acordă personalului care își desfășoară activitatea în SPAS (centre de asistență socială) 100 de lei, majorare la salariul de bază;
• începând cu 01.07.2015 salariul de bază minim brut crește la 1050 lei;
• la data de 01.08.2015 salariile de bază din administrația publică locală cresc cu valori între 1 și 12%, în funcție de decizia ordonatorului de credite;
• la data de 01.10.2015 salariile mediatorilor sanitari cresc cu 25%, fiind asimilați cu funcția de instructor de educație din sistemul sanitar;
• la data de 01.12.2015, în baza legii 293/2015, salariile de bază din administrație cresc din nou cu 10%, excepție făcând personalul din asistența socială-SPAS (și aici se includ și asistenții personali), ale căror salarii de bază cresc cu 25%;
• la data de 01.05.2016 salariul de bază minim brut pe țară devine 1250 lei;
• la data de 01.02.2017, toate elementele salariului de bază (inclusiv stimulentele acordate conform OUG 92/2003) cresc cu 20%.

La salariul de bază, în administrația publică locală, se aplică următoarele sporuri:

• gradația de vechime;
• gradația pentru CFP;
• clasele de salarizare suplimentare pentru poliția locală;
• clasele de salarizare suplimentare acordate responsabilului cu urbanismul și amenajarea teritoriului (echivalentul arhitectului-șef la comune);
• sporul pentru operatorii de registru electoral;
• orele de noapte;
• indemnizația pentru membrii în comisiile de concurs sau de disciplină;
• clasele suplimentare de salarizare acordate personalului care gestionează fonduri europene.

 
Să nu uit, aplicabilitatea Deciziei ÎCCJ 23/2016 care prevede faptul că încă de la data de 01.04.2015 toți funcționarii publici din România ar fi trebuit să primească salariile calculate pornind de la nivelul fostei trepte 1 de salarizare pentru fiecare grad profesional în parte, iar art. 171 din Codul Muncii (ca legislație cu aplicabilitate generală a muncii în România) ne permite ca, în termen de 3 ani de la publicarea Deciziei, să cerem plata drepturilor salariale restante.
 
Până și o foaie de excel, cu formule, face calculul descris mai sus, pornind de la OUG 9 și 10, fără artificii gen raportări la salariul minim care o să crească sau nu, la estimări pentru anul 2022 și alte asemenea. Problema cu proiectul propus de Guvern este că uită funcții publice, de exemplu eu nu am văzut cuantumul prevăzut a fi acordat în anul 2022 pentru funcțiile publice de secretar al UAT ori al județului. De asemenea, desființează dintre funcțiile de conducere cea de responsabil cu urbanismul și amenajarea teritoriului.
 
Încă o problemă a acestui proiect este propunerea (ilegală, din punctul meu de vedere) ca, în cazul în care din calculul rezultat din aplicarea prevederilor respectivei legi, salariul de bază rezultat este mai mic decât cel avut în prezent de bugetarul respectiv, să i se acorde nivelul stabilit pentru anul 2022 și gata. Cu tot respectul, sunt posturi bugetare care au beneficiat de sume compensatorii și care, dacă se aplică calculul de mai sus, depășesc ca și salariu de bază ce prevede Guvernul pentru 2022 și atunci, cum rămâne cu prevederile mai favorabile care ar trebui să i se aplice salariatului?
 
Sper, totodată, că inițiatorii legii vor modifica corespunzător și art. 57 alin. 5 din legea Administrației publice locale nr. 215/2001, care, ca lege organică (cu forță superioară unei legi ordinare a salarizării), prevede negru pe alb că: "Pe durata mandatului, primarul și viceprimarul primesc o indemnizație lunară, ca unică formă de remunerare a activitătii corespunzătoare funcției de primar, respectiv de viceprimar, și care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial. Primarul și viceprimarul nu beneficiază de sporul de vechime în muncă și nici de alte sporuri prevăzute de lege".