Se înăspresc regulile de impozitare pentru multinaționale: urmează schimbări legislative majore în fiscalitate

Legea nr. 124/2017 privind aprobarea participării României ca membru asociat la Proiectul BEPS - Erodarea bazei de impozitare și transferul profiturilor - inițiat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică - OCDE intră azi în vigoare, la trei zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial. 

Practic, aderarea ţării noastre ca asociat la Forumul pentru implementarea BEPS, cu scopul de a permite României să fie parte din acest proces şi să implementeze măsurile BEPS la nivel naţional, a fost aprobată de Executiv vara trecută, printr-un Memorandum. 

Astfel, Proiectul BEPS introduce, printre altele, reguli de impozitare a societăților străine controlate, adică acele companii care desfășoară activități într-o jurisdicție sau țară diferită de cea în care este rezidentă societatea deținătoare sau care o controlează (societatea-mamă). Scopul noilor reguli de impozitare ce vor fi implementate în legislația fiscală este ca impozitele să fie plătite în statele în care sunt realizate profiturile.

Altfel spus, intenția legiuitorului este ca grupurile de companii să recurgă cât mai puțin la mutarea profiturilor în scopuri fiscale către jurisdicții unde activitatea este scăzută sau inexistentă, în schimb impozitele sunt mici sau zero.

Concret, odată ce a aderat la Proiectul BEPS în calitate de membru asociat, România:

• va implementa cele patru standarde minime ale BEPS (practicile fiscale dăunătoare, abuzul de tratate fiscale, raportarea țară cu țară și mecanismele de soluționare a litigiilor);
• va monitoriza evoluția impozitelor ca urmare a provocărilor economiei digitale, precum și prin analiza economică a BEPS;
• se va alătura organismelor-cheie de luare a deciziilor în domeniul fiscal internațional, cum ar fi Comisia pentru afaceri fiscale a OCDE și a organelor sale subsidiare.

Potrivit specialiștilor de la Deloitte România, legislația fiscală românească va suferi, pe termen mediu, modificări conform recomandărilor BEPS în următoarele zone: schimbul de informații între autoritățile fiscale, prețurile de transfer și convențiile de evitare a dublei impuneri.

"Principiul de bază de la care pornește planul BEPS este că profiturile trebuie să fie taxate acolo unde are loc activitatea economică și unde se creează valoare", este precizat într-un document semnat de experții de la Deloitte. Pe cale de consecință, o astfel de măsură va duce și la creșterea bazei impozabile în România.

Notă: Cele mai întâlnite întrebări și răspunsuri referitoare la Planul BEPS pot fi citite aici. 

Intensificarea schimbului de informații

Intensificarea schimbului de informații, atât dinspre contribuabili către autorități, cât și între autoritățile fiscale ale diverselor state reprezintă una dintre componentele de bază ale Proiectului BEPS. 

De altfel, în scopul combaterii evaziunii fiscale și asigurării unui schimb de informații între țări, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a propus recent, prin intermediul unui proiect de ordonață de urgență, transpunerea în legislația națională a unei directive europene care impune multinaționalelor mai multe cerințe de transparență.

Mai precis, documentul reglementează obligația grupurilor fiscale de a furniza anual rapoarte care includ informații fiscale referitoare la suma veniturilor, profitul/pierderile, capitalul declarat, profitul nedistribuit, numărul de salariați și imobilizările corporale.

În același timp, de îndată ce proiectul de act normativ va fi adoptat de Guvern și intra în vigoare, autoritățile de la noi vor putea sancționa anumite multinaționale care nu le vor furniza rapoartele financiare aferente societăților din fiecare țară. Mai multe detalii, aici. 

Prețurile de transfer, un domeniu cheie

Preţurile de transfer constituie o altă componentă importantă a acţiunilor BEPS, mai ales în contextul în care această zonă este una dintre cele mai vizate de autorităţile fiscale din România în controalele efectuate, fiind considerată una cu risc fiscal ridicat. Practic, cele mai sensibile zone, în opinia specialiştilor, sunt serviciile administrative, precum consultanţă, management, marketing sau resurse umane.

De altfel, dosarul prețurilor de transfer a trebuit să fie pregătit, de către marii contribuabili, până la 27 martie 2017, ultima zi în care a putut fi depusă și declarația privind impozitul pe profit (formularul 101) pentru 2016. Prin urmare, aceste firme se pot aștepta oricând să li se solicite dosarul prețurilor de transfer pentru 2016, dacă întrunesc anumite condiții pe care le vom enumera mai jos, având doar zece zile la dispoziție din momentul solicitării pentru a-l prezenta Fiscului.

Concret, dosarul prețurilor de transfer poate fi solicitat în orice moment pentru tranzacţiile care au depăşit următoarele plafoane:

• 200.000 euro, în cazul dobânzilor încasate/plătite pentru serviciile financiare;
• 250.000 euro, în cazul tranzacțiilor privind prestările de servicii primite/prestate;
• 350.000 euro, în cazul tranzacțiilor privind achiziții/vânzări de bunuri corporale sau necorporale.

Având în vedere complexitatea întocmirii documentaţiei preţurilor de transfer, contribuabilii vizați trebuie să își facă o planificare riguroasă a proiectului, așa cum am arătat aici. 

Atenție! Dosarul prețurilor de transfer nu trebuie depus nicăieri, ci trebuie să fie disponibil la nivelul companiei. Din acest articol aflați și care sunt sancțiunile pentru neprezentarea sau prezentarea incompletă a documentaţiei preţurilor de transfer.

Convențiile de evitare a dublei impuneri vor fi modificate

Planul BEPS stabileșe modificări și în Modelul convenției de evitare a dublei impuneri la nivelul OCDE. De altfel, potrivit informațiilor furnizate de cei de la Deloitte România, țara noastră și alte 67 de state au semnat Convenția Multilaterală pentru implementarea măsurilor referitoare la tratatele fiscale în scopul prevenirii BEPS.

"Convenția Multilaterală are ca scop implementarea rapidă a unor măsuri în tratatele fiscale care vor modifica rețeaua actuală de tratate și vor reduce oportunitățile de evitare a taxelor de către companiile multinaționale. Noua convenție va întări, totodată, prevederile care rezolvă disputele din tratate, reducând astfel dubla taxare și mărind certitudinea impozitării", scrie în documentul citat. 

Desigur, obiectivul este de a se ajunge la soluționarea dublei neimpozitări și la îmbunătățirea mecanismelor de soluționare a cazurilor de dublă impozitare. La acest moment, România are încheiate 91 de convenții de evitare a dublei impuneri, ce vor fi modificate - lista convențiilor existențe în prezent între România și alte state poate fi consultată aici. 

Evitarea dublei impozitări se face, potrivit Codului fiscal, prin următoarele două metode:

• metoda creditului fiscal: dacă respectiva convenție prevede că evitarea dublei impuneri se face prin această metodă, atunci din impozitul datorat în România contribuabilului urmează să i se scadă impozitul plătit în străinătate; dacă există o diferență, adică impozitul din străinătate ar fi mai mic, atunci contribuabilul va mai plăti statului român o diferență; în schimb, dacă a plătit mai mulți bani în străinătate decât îi datorează statului român, atunci el nu poate pretinde ca Fiscul să-i dea bani pentru a compensa acest lucru;
• metoda scutirii: și în acest caz, pentru a se aplica, ea trebuie prevăzută în convenția de evitare a dublei impuneri; dacă scutirea de impozit e soluția prevăzută de convenție, atunci respectivul e scutit de impozit în România; chiar și așa însă, românul tot trebuie să declare acel venit la Fisc, el fiind scutit de impozit numai dacă anexează documentul justificativ eliberat de autoritatea competentă a statului străin, care atestă impozitul plătit în străinătate.

Notă: Mai multe detalii despre cum poate fi evitată dubla impozitare puteți citi aici.