Salariații cu contracte de muncă part time trebuie să dea la stat, din salariul lor brut, contribuții sociale raportate la valoarea unui salariu minim brut pe economie, deși câștigă sub acest nivel, potrivit Codului fiscal.
După transferul contribuțiilor pentru sănătate (CASS) și pensii (CAS) în totalitate în sarcina angajatului, unii au ajuns în situația în care să se apropie cu valoarea netului de minimuri absurde ori chiar să se trezească că trebuie să aducă bani de acasă pentru încheierea statului de plată.
În ultimele zile, voci din mediul privat și public depotrivă se plâng de faptul că, în urma acestor modificări fiscale (cea privind modul de calcul pentru CAS și CASS la part time și cea privind transferul contribuțiilor), salariile lor au ajuns la valori de-a dreptul absurde.
Subliniam riscul ajungerii la astfel de situații încă de anul trecut, când redacția noastră a prezentat chiar unele exemple de calcule în acest sens. Practica a făcut ca acestea să se reflecte în luna ianuarie pe deplin.
Așadar, unii salariați muncesc câteva ore pe zi, în condițiile legii, dar plătesc contribuții cât plătesc alții la normă întreagă sau se aleg cu salarii absurde pe statul de plată, poate chiar negative. În acest context, am stat de vorbă cu un specialist pe subiectul acesta ca să vedem dacă nu cumva există și o problemă legală în toată chestiunea asta.
"Considerăm că situațiile în care implementarea noilor prevederi fiscale cu privire la salariații care au încheiat contracte de muncă cu timp parțial conduc la încasarea de către aceștia din urmă a unor salarii nete derizorii, sau mai mult, pierderea întregului salariu net, încalcă în mod flagrant atât prevederile Constituției României, cât și fundamentele stabilirii raporturilor de muncă", ne-a transmis Alexandra Rîmbu, partener la societatea de avocatură Maravela|Asociații (foto stânga).
Așadar, spune specialistul, e o problemă cu dreptul de a beneficia de remunerea muncii, care aici ar fi complet trecut cu vederea pentru aceste categorii de salariați. Trebuie să reamintim faptul că, potrivit legislației muncii (Codul muncii), salariații part time trebuie să beneficieze de aceleași drepturi cu cei cu normă întreagă. Or, în atare situație, nici nu se mai poate pune problema de așa ceva.
"Dreptul la salariu, corolar al dreptului la muncă, a fost afirmat în cuprinsul articolului 23 din Declarația universală a drepturilor omului, potrivit căruia «cel care muncește are dreptul la un salariu echitabil și suficient care să îi asigure lui și familiei sale o existență conformă cu demnitatea umană (...)». Constituția României, reglementează, de asemenea, dreptul la muncă precum unul dintre drepturile fundamentale, în conținutul complex al acestuia fiind inclus și dreptul la salariu. Astfel, atât timp cât dreptul la salariu este corolarul unui drept constituțional, diminuarea sa în condițiile analizate constituie o restrângere a exercițiului dreptului la muncă, și, pe cale de consecință, o încălcare a Constituției", subliniază Alexandra Rîmbu.
Specialistul conchide cu ideea că e dificil de imaginat cum un salariat într-o atare situație ar mai dori să muncească în absența mijloacelor materiale care să-i asigure un trai decent. Dreptul său la muncă este afectat.
Între timp, Executivul a propus o rezolvare pentru salariații din aceste situații: ordonanța care va fi supusă chiar azi votului în Guvern va trata și salariații cu fracțiune de normă din privat și va schimba modul de calcul al CAS și CASS pentru aceștia, în sensul în care contribuțiile se vor plăti la nivelul veniturilor obținute, iar diferența până la nivelul salarial minim brut va fi suportată de angajatori.
Pentru luna ianuarie însă, lucrurile nu se mai pot schimba.