Cum se realizează:
- întocmesc procesul verbal de control, estimând anumite obligaţii fiscale ale contribuabilului ca urmare a săvârşirii unor fapte de evaziune fiscală;
- chiar dacă aceste obligaţii fiscale nu sunt certe, procesul verbal în care sunt consemnate respectivele obligaţii stă la baza întocmirii unei decizii de instituire a măsurilor asiguratorii;
- măsurile asiguratorii dispuse au caracterul unor acte de executare silită, în sensul că se indisponibilizează conturile bancare până la nivelul acestor obligaţii fiscale, precum şi instituirea sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor imobile şi mobile ale contribuabilului.
Măsurile asiguratorii instituite urmare controalelor efectuate au la bază procesele verbale de control întocmite de inspectorii antifraudă fiscală şi în care sunt consemnate obligaţii fiscale estimate, dar prin caracterul lor urmează forma similară procedurii de executare silită. Deci, mare atenţie, instituirea lor înseamnă un mare pericol asupra activităţii prezente şi viitoare a contribuabilului, generând o blocare a disponibilităţilor băneşti şi instituirea unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile şi imobile.
Prin urmare:
- Se dispun măsuri asigurătorii sub forma popririi asigurătorii şi sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi/sau imobile proprietate a debitorului, precum şi asupra veniturilor acestuia, în cazuri excepţionale, respectiv în situaţia în care există pericolul ca acesta să se sustragă, să îşi ascundă ori să îşi risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea.
- Aceste măsuri pot fi luate şi înainte de emiterea titlului de creanţă, inclusiv în cazul efectuării de controale sau a atragerii răspunderii solidare. Măsurile asigurătorii dispuse atât de organele fiscale competente, cât şi de instanţele judecătoreşti ori de alte organe competente, dacă nu au fost desfiinţate în condiţiile legii, rămân valabile pe toată perioada executării silite, fără îndeplinirea altor formalităţi. O dată cu individualizarea creanţei şi ajungerea acesteia la scadenţă, în cazul neplăţii, măsurile asigurătorii se transformă în măsuri executorii.
- Măsurile asigurătorii se dispun prin decizie emisă de organul fiscal competent. În decizie, organul fiscal precizează debitorului că prin constituirea unei garanţii la nivelul creanţei stabilite sau estimate, după caz, măsurile asigurătorii vor fi ridicate.
- Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii trebuie motivată şi semnată de către conducătorul organului fiscal competent.
- Măsurile asigurătorii dispuse in timpul controalelor fiscale precum şi cele dispuse de instanţele judecătoreşti sau de alte organe competente se duc la îndeplinire în conformitate cu dispoziţiile referitoare la executarea silită, care se aplică în mod corespunzător.
- În situaţia în care măsurile asigurătorii au fost luate înainte de emiterea titlului de creanţă, acestea încetează dacă titlul de creanţă nu a fost emis şi comunicat în termen de cel mult 6 luni de la data la care au fost dispuse măsurile asigurătorii. În cazuri excepţionale, acest termen poate fi prelungit până la un an, de organul fiscal competent, prin decizie. Organul fiscal are obligaţia să emită decizia de ridicare a măsurilor asigurătorii în termen de cel mult două zile de la împlinirea termenului de 6 luni sau un an, după caz, iar în cazul popririi asigurătorii să elibereze garanţia.
Procedura de contestare a măsurilor asiguratorii
- Ȋmpotriva deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii dispuse de organele fiscale conform art. 213 (13) din Codul de procedură fiscală - în termen de 30 de zile de la comunicare se poate contesta;
- Ȋmpotriva actelor prin care se duc la îndeplinire măsurile asiguratorii:
- Proces verbal de sechestru asigurator bunuri mobile/ imobile;
- Adresa de înfiinţare a popririi asiguratorii asupra disponibilităţilor băneşti.
Ȋmpotriva acestora se poate face contestaţie la executare în termen de 15 zile, conform art. 260-261 din Codul de procedură fiscală.