avocatnet.ro 
„(...) Președintele României nu își poate exercita competențele legale într-un sens care să afecteze textul constituțional. De aceea, competența sa este de control al legalității măsurii, și anume a propunerii de revocare, neputând invoca aspecte de oportunitate sau să realizeze el însuși o evaluare a activității procurorului-șef/general, astfel cum s-a întâmplat în cazul de speță. Prin urmare, competența decizională a Președintelui României se limitează la condițiile de legalitate a propunerii de revocare înaintate”, este explicat în Decizia CCR nr. 358/2018, care a apărut joi în Monitorul Oficial și a devenit obligatorie.
Potrivit judecătorilor, Klaus Iohannis a evaluat evaluarea lui Tudorel Toader și a refuzat propunerea acestuia pe criterii de oportunitate, nu de legalitate. Astfel, șeful statului s-a plasat, practic, deasupra ministrului justiției, încălcând Constituția.
„Curtea constată că Președintele României a realizat în cazul dat o «evaluare a evaluării» ministrului justiției, cu alte cuvinte a temeiniciei motivelor cuprinse în propunerea de revocare, plasându-se deasupra autorității ministrului justiției, ceea ce încalcă art.132 alin. (2) din Constituție”, apreciază CCR.
Referitor la avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Curtea spune că acesta este consultativ numai pentru ministrul justiției, care pe baza lui decide dacă trimite sau nu propunerea de revocare a șefei DNA la președintele României: „Consiliul Superior al Magistraturii — Secția pentru procurori emite un aviz consultativ, care este un reper pentru ministrul justiției în decizia sa de a-și susține în continuare propunerea de revocare. Dacă își susține propunerea de revocare, ministrul justiției o transmite Președintelui României”.
În fine, magistrații au subliniat că, susținând ideea că procurorii sunt sub autoritatea ministrului justiției, acest lucru nu înseamnă nicidecum că procurorii sunt controlați în activitatea de zi cu zi de ministrul justiției.
„Curtea subliniază că actele procurorului în situații individuale/concrete ale activității sale judiciare nu sunt supuse niciunui control al ministrului justiției, ci procurorului ierarhic superior sau instanței judecătorești competente, după caz, tocmai pentru că autoritatea ministrului justiției nu vizează și se delimitează de această ipoteză”, se mai arată în decizia amintită.
Revocarea procurorului-șef al DNA poate fi făcută, la propunerea ministrului justiției, de către președintele României, potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Revocarea este posibilă după obținerea avizului CSM.
În februarie 2018, Tudorel Toader a cerut revocarea din funcție a Laurei Kovesi, procurorul-șef al DNA, pe motiv că aceasta și-a exercitat în mod necorespunzător atribuțiile manageriale în fruntea DNA. Șeful statului a anunțat, la mijlocul lunii aprilie 2018, că a decis să respingă propunerea de revocare din funcție a șefei DNA.
Decizia CCR de joi dispune, practic, că șeful statului trebuie s-o revoce pe Laura Kovesi de la șefia DNA. Informații mai multe sunt aici.
Filip Alexandru
Comentarii articol (0)