De ce n-a fost (și) asta o prioritate legislativă?

România a semnat Protocolul 16 al Convenției europene a drepturilor omului pe 14 octombrie 2014, aflăm de la Ministerul Afacerilor Externe. Nu a fost ratificat însă până la acest moment, deci mecanismul său nu se poate aplica încă.

Practic, acesta le va da posibilitatea judecătorilor de la Curtea Constituțională, Înalta Curte și curțile de apel să ceară Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) un aviz consultativ atunci când consideră că o problemă pe care o au de analizat într-o cauză aflată pe rolul lor pune o problemă gravă privind interpretarea și aplicarea Convenției.

Astfel, judecătorii de la cele mai înalte jurisdicții de la noi ar putea intra într-un dialog cu CEDO, totul, în interesul beneficiarului convenției europene: cetățeanul de rând. Într-un final, mecanismul acesta va duce chiar la înregistrarea a mai puține cereri pe rolul CEDO, dar să zicem că n-ar fi acesta motivul principal pentru care ne interesează ratificarea Protocolului. Justițiabilul, justițiabilul este cel la care trebuie să ne gândim aici, pentru că în interesul lui ar cere judecătorul avizul consultativ de la CEDO, nu al altcuiva.

La 1 august, CEDO ne-a anunțat că Protocolul a intrat în vigoare în zece state: Albania, Armenia, Estonia, Finlanda, Franța, Georgia, Lituania, San Marino, Slovenia și Ucraina. În România și în alte nouă țări semnatare este așteptată ratificarea.

Am găsit că, în urma unei solicitări a APADOR-CH, Ministerul Afacerilor Externe a oferit câteva lămuriri privind stadiul lucrărilor la ratificarea acestui protocol: în răspunsul oferit în luna mai a acestui an, cei de la minister au spus că proiectele legislative care ar fi permis aplicarea acestui Protocol în România au fost făcute și puse în dezbatere, dar au fost apoi repuse în discuție de grupul de lucru special constituit, pentru a fi rediscutate, la finalul lunii septembrie anul trecut -- adică acum aproximativ zece luni.

În programul legislativ al Guvernului României pentru anul 2018 scrie că proiectul legii de ratificare a acestui protocol o să fie prezentat Guvernului în decembrie 2018. O să luăm acest termen ca pe o promisiune solemnă și cu speranța că se va bucura de cel puțin jumătate din gradul de celeritate al celorlalte proiecte considerate de importanță națională în această ultimă sesiune parlamentară.

Amin!