"În contextul în care instalarea unui sistem de supraveghere video în condominiu este necesară în vederea realizării unui interes legitim al asociaţiei de proprietari (asigurarea pazei și protecției persoanelor, bunurilor și valorilor, a imobilelor și a instalațiilor de utilitate publică, precum și a împrejmuirilor afectate acestora), hotărârea de a instala un astfel de sistem trebuie adoptată în cadrul adunării generale a asociaţiei de proprietari. Facem precizarea că în cazul invocării unui interes legitim acesta trebuie temeinic argumentat", spunea Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), într-un ghid întocmit pe baza vechii legislații a protecției datelor, dar încă de actualitate în numeroase privințe.
Să zicem că decizia de a monta sistemul de supraveghere a fost luată și că există un interes legitim în toată această chestiune. Decizia de a le monta nu poate sta singură în discuție, dacă nu vine însoțită și de tot cadrul ce vizează în funcționarea sistemului.
Altfel spus, ANSPDCP sublinia, în ghidul respectiv, că tot supuse hotărârii adunării generale trebuie să fie și condițiile în care va funcționa sistemul. Prin aceeași hotărâre prin care se adoptă decizia de a monta sistemul trebuie să se adopte și condițiile.
1. Unde se montează camerele video
Desigur, în spațiile comune, cum ar fi: intrarea în bloc, zona de acces la lift, scara ce duce la primul etaj, casa liftului, accesul la casieria asociației; în orice caz, în locuri vizibile. În ghidul său, Autoritatea nu recomanda amplasarea camerelor pe fiecare etaj, dar nici nu interzicea acest lucru. Recomanda însă ca, dacă se decide totuși acest lucru la nivel de asociație, să se obțină neapărat consimțământul tuturor celor care locuiesc la etajele respective.
"În orice caz, pentru a nu reprezenta o intruziune nejustificată în viaţa privată a locatarilor, este important să fie evitată orientarea în mod direct a mijloacelor de supraveghere/camerele video către uşile apartamentelor, astfel încât să nu surpindă imagini din interior. De asemenea, instalarea de camere în alte locații decât cele mai sus precizate este posibilă numai în baza consimțământului tuturor proprietarilor. Este interzisă utilizarea mijloacelor de supraveghere video ascunse ori disimulate", cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege, puncta ANSPDCP.
Cât privește amplasarea camerelor pe zonele de parcare exclusive pentru membrii asociației, ANSPDCP atrăgea atenția cu privire la următorul aspect: trebuie evitată amplasarea camerelor astfel încât să surprindă spațiile publice (trotuare și partea carosabilă), pentru că asociația de proprietari nu are competență să amplaseze camere, prin hotărâre proprie, care să filmeze pe domeniul public.
2. Câte camere se montează
Și acest aspect trebuie neapărat tranșat în hotărârea asociației. Altfel, s-ar lăsa o portiță unor decizii unilaterale, pentru care locatarii blocului nu și-au dat acordul. "ANSPDCP recomandă instalarea unui număr redus de camere, prin raportare la scopul prelucrării și la locația supravegheată; un număr excesiv de camere aduce atingere dreptului la viață intimă, familială și privată", scrie în ghidul Asociației.
3. Locația de stocare a echipamentelor
Este evident că ele nu se pot regăsi în apartamentul vreunuia dintre locatari. Autoritatea indică aici că cea mai bună soluție este amplasarea DVR-urilor în biroul utilizat de conducerea asociației de proprietari. Dacă nu există un atare spațiu, atunci ele pot fi stocate într-un spațiu special, complet securizat.
Notă: Acest material face parte dintr-o serie de articole realizate pe tema montării sistemelor de supraveghere în blocurile de locuințe, în contextul GDPR. Restul materialelor se regăsesc aici.