Accidentul de muncă: Ce este și ce obligații esențiale implică pentru angajator

Accidentul de muncă este o vătămare violentă a corpului (lovire, rănire etc.) sau o intoxicație acută profesională, conform Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, care are loc ori în timpul muncii, ori în indeplinirea sarcinilor de serviciu. Accidentul de muncă provoacă ori incapacitate temporară de muncă (cel puțin trei zile calendaristice), ori invaliditate (mutilare, schilodire), ori, în cele mai rele cazuri, moartea.

Actul normativ mai face referire și la accidentele ușoare, care implică doar răni superficiale pentru care este nevoie numai de acordarea primelor îngrijiri medicale. Un accident ușor poate duce la o incapacitate de muncă mai scurtă de trei zile.

În orice caz, accidente de muncă sunt considerate inclusiv următoarele:

• cele cauzate de activități care n-au nicio legătură cu procesul muncii, dacă se produc la sediul firmei și în timpul programului de lucru;
• cele de traseu, adică accidentele produse în timp ce salariatul merge de acasă la serviciu sau de la serviciu acasă;
• cele suferite în timpul deplasărilor de la un loc de muncă la altul;
• cele suferite în timpul pauzelor regulamentare, dacă au loc la sediul angajatorului;
• cele determinate de furtună, viscol, cutremur, inundație, alunecare de teren sau trăsnet, dacă s-au produs în timpul muncii;
• cele suferite în timpul muncii ca urmare a agresiunilor;
• cele suferite de persoane aflate în vizită la firmă cu permisiunea angajatorului;
• cele suferite de orice persoană care acționează pentru a preveni sau a înlătura un pericol;
• dispariția unei persoane.

Conform Legii SSM, accidentele de muncă sunt clasificate în funcție de urmările pe care le produc și de numărul persoanelor afectate. Astfel, avem:

• accidente care produc incapacitate temporară de muncă de cel puțin trei zile calendaristice;
• accidente care produc invaliditate;
• accidente mortale;
• accidente colective (atunci când sunt accidentate cel puțin trei persoane în același timp și din aceeași cauză).

„Angajatorii răspund patrimonial, potrivit legii civile, pentru prejudiciile cauzate victimelor accidentelor de muncă sau bolilor profesionale, în măsura în care daunele nu sunt acoperite integral prin prestațiile asigurărilor sociale de stat”, este subliniat în actul normativ amintit.

Referitor la obligațiile angajatorilor vizavi de accidentele de muncă, prima este ținerea unei evidențe. Mai exact, firmele trebuie să înregistreze toate accidentele de muncă și chiar și accidentele ușoare.

Apoi, accidentele care implică vătămări ale salariaților sau moartea trebuie raportate inspectoratelor teritoriale de muncă. Totodată, trebuie raportate la asigurător accidentele în urma cărora apare incapacitatea temporară de muncă, invaliditatea sau decesul.

Firmele au obligații, conform Legii SSM, și pe partea de cercetare a accidentelor. Asta în sensul în care accidentele care duc la incapacitate temporară de muncă trebuie cercetate de către angajator. În cazurile mai grave, cercetarea o fac inspectoratele de muncă, Inspecția Muncii sau chiar autoritățile teritoriale de sănătate publică.

Notă: Acest articol face parte dintr-o campanie informativă dedicată informării angajatorilor despre obligațiile pe care le au în domeniul SSM. Toate articolele din serie pot fi citite aici.