Astfel a decis Curtea federală supremă germană, care a reținut că trimiterea unei astfel de comunicări, fără să existe un consimțământ expres în acest sens, reprezintă spam, chiar dacă o astfel de solicitare se face în cadrul trimiterii facturii.
Totuși, trebuie menționat că, înainte ca instanța federală supremă să se fi pronunțat asupra acestei chestiuni, instanțele anterioare au considerat comunicarea respectivă ca făcând parte din tranzacția părților și nefiind, astfel, spam.
Revenind la hotărârea Curții federale supreme, aceasta a clasificat trimiterea chestionarului ca fiind comunicare comercială de marketing. Practic, o astfel de comunicare trebuie separată de trimiterea facturii, care are legătură directă cu tranzacția. Cea din urmă nu poate include și justifica trimiterea chestionarului privind satisfacția clientului.
Astfel, s-a considerat că, în lipsa unui consimțământ expres, acțiunea de trimitere a chestionarului nu era justificată. În același timp, trimiterea facturii, în sine, era justificată și trebuia delimitată de trimiterea chestionarului.
Atenție! Chiar dacă o hotărâre a unei instanțe germane nu este obligatorie în România, ea poate ajuta la interpretarea unor prevederi similare, în aplicarea lor în țara noastră. De exemplu, în cazul aplicării Regulamentului general privind protecția datelor.