CE a anunțat joi, prin intermediul unui comunicat de presă, că a declanșat o procedură de infringement ce implică România, deoarece sistemul split TVA încalcă dreptul UE și trebuie eliminat din legislație.
„Comisia a decis astăzi (joi - n. red.) să trimită României o scrisoare de punere în întârziere pentru aplicarea unui mecanism de plată defalcată a TVA. (...) Măsurile contravin atât normelor UE în materie de TVA, cât și libertății de a presta servicii. Scrisoarea de punere în întârziere adresată astăzi urmează unei comunicări adoptate tot astăzi de către Comisie, prin care se respinge o cerere din partea României de derogare de la normele UE în acest domeniu, din cauza preocupărilor legate de principiul proporționalității și de compatibilitatea cu tratatul”, scrie în documentul de presă.
Sistemul split TVA a fost introdus în legislație de la 1 octombrie 2017, acesta fiind folosit opțional, de către firmele care au dorit asta, până pe 31 decembrie 2017. De la 1 ianuarie 2018, sistemul se aplică obligatoriu pentru companiile care au datorii mari la plata TVA și cele care se află în insolvență. Concret, vorbim de Ordonanța Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA, care a fost aprobată ulterior cu modificări de Legea nr. 275/2017.
Atât specialiștii, cât și mediul de afaceri s-au opus cu vehemență introducerii split TVA în legislație încă de când Guvernul, care era condus la acel moment de Mihai Tudose, a început să pregătească mecanismul plății defalcate a TVA-ului. În urma presiunii publice, autoritățile au decis să restrângă aria firmelor obligate să aplice split TVA doar la cele în insolvență și cele cu datorii notabile la plata TVA. Asta în condițiile în care inițial se dorea ca split TVA să fie obligatoriu pentru toate companiile din România.
Deși specialiștii au indicat că România ar avea nevoie de acordul autorităților europene pentru a aplica split TVA, Ministerul Finanțelor a susținut că acesta nu este necesar. Ulterior, autoritățile românești au cerut o derogare pentru a aplica split TVA, însă aceasta a fost respinsă.
Trimiterea unei scrisori de punere în întârziere este prima etapă a procedurii de infringement. Practic, prin această procedură, autoritățile europene pot cere Curții de Justiție a UE să penalizeze România pentru că nu ia măsuri de corectare a încălcării legislației UE.
Guvernul trebuie să trimită observații privind încălcarea în cel mult două luni de la primirea scrisorii de punere în întârziere, așa cum prevede legislația europeană în materie de proceduri de infringement. În lipsa unui răspuns sau dacă acesta nu-i satisfăcător, CE va trimite un aviz motivat în care va indica motivele pentru care consideră că România a încălcat legislația UE. Din momentul trimiterii avizului motivat, Guvernul va avea două luni pentru a se conforma.
Dacă România nu va răspunde nimic sau răspunsul autorităților va fi nesatisfăcător, CE va sesiza Curtea de Justiție pentru a deschide etapa contencioasă a procedurii. Mai precis, CE poate cere CJUE să solicite plata unei sume forfetare și/sau a unor penalități cominatorii.
După o anumită perioadă, Curtea de Justiție va hotărî dacă România a încălcat legislația UE și va obliga la soluționarea problemei în cel mai scurt timp.
Dacă România nu va lua măsuri nici în acest punct, CE va putea să înceapă o nouă procedură de infringement, care să se încheie tot cu penalizarea Guvernului.