La 1 ianuarie, România va prelua președinția Consiliului UE. Însă ce va însemna asta pentru noi?

Avantajele (și riscurile) pe care președinția României le poate genera

Trebuie înțeles de la început că, din punct de vedere al competențelor, rolul statului care deține președinția Consiliului UE este unul predominant administrativ și tehnic, de creare a unui cadru de discuție și de corelație între cadrele de discuție (inclusiv prin raportare la ce a fost început de statul care a deținut președinția, anterior, precum și cel care o va prelua ulterior.

Însă cele mai importante aspecte sunt cele politice. Astfel, într-un articol recent, Valentin Naumescu scoate în evidență acest context și ce efect situarea, în acest cadru, îl are asupra României și președinției acesteia.

Având în vedere că perioada în care vom deține președinția este cea în care se va desfășura Brexit (ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană), în care se vor desfășura alegerile europarlamentare, agenda de discuție va fi, cel mai probabil, presetată prin raportare la aceste aspecte. Astfel, România nu va avea atât de multă libertate să propună anumite chestiuni specifice pe agenda de discuție.

În esență, din punctul de vedere al lui Valentin Naumescu, cea mai sigură abordare a României este să accepte acest context și să încerce să își desfășoare atribuțiile administrative cât mai bine și eficient posibil, demonstrând capacitate de „integrare a Bu­cu­reş­tiului în nu­cleul noii UE-post Brexit care se va naşte în mandatul nostru”.

Însă unde am putea avea un rol important este în domeniul securității comune, în special în relația cu Rusia și Turcia, conform lui Cristian Diaconescu. Acest aspect este cu atât mai relevant cu cât, din punct de vedere strategic, poziționarea României, față de Rusia și Turcia (și la periferia Uniunii Europene) demonstrează că țara noastră este un element indispensabil în stabilirea oricăror politici externe comune.

De asemenea, pe pagina oficială privind președinția României la Consiliul UE, poate fi consultată o listă unde sunt prevăzute temele oficiale de interes referitoare la președinție. Printre acestea, se află:

• dezvoltarea durabilă, reducerea decalajelor de dezvoltare, convergență, ocupare și drepturi sociale;
• securitatea internă a UE, gestionarea frontierelor externe, funcționarea spațiului Schengen și provocări curente;
• consistenţa politicii UE în vecinătatea sa (aici fiind relevant rolul României în relațiile UE cu Turcia și Rusia, de exemplu);
• democrație, libertate și respectarea demnității umane.

În același timp, trebuie avut grijă cu privire la instabilitatea politică internă, care ar putea afecta procesul președinției și, mai ales, imaginea externă a României, în această perioadă. În acest context, este foarte important de reamintit supravegherea constantă a României, de către instituțiile europene, prin Mecanismul de cooperare și verificare. În esență, prin acest mecanism este urmărit progresul României în privința unor politici și măsuri specifice unui stat de drept, precum independența justiției sau lupta împotriva corupției.

Ce este Consiliul Uniunii Europene și ce înseamnă președinția acestuia

Consiliul Uniunii Europene este, în esență, instituția UE care are putere de a adopta actele legislative ale UE (procedura legislativă obișnuită, cea a codeciziei, implică o competență duală, în acest sens: Consiliul UE adoptă acte legislative europene împreună cu Parlamentul European).

În același timp, Consiliul UE mai are o serie de competențe importante în funcționarea Uniunii Europene și desfășurarea mecanismelor și relațiilor (atât interne, cât și externe) acesteia:

• coordonarea politicilor statelor membre ale UE în anumite domenii specifice (precum politicile economice și fiscale - printre altele, monitorizarea politicilor bugetare ale statelor membre - sau politici în domeniul muncii);
• elaborarea politicii externe (de exemplu, în cadrul relațiilor comerciale cu state terțe) și de securitate comune;
• încheierea acordurilor internaționale între UE și state/organizații internaționale terțe;
• adoptarea (împreună cu Parlamentul European) a bugetului anual al UE.

Și care este rolul statului care deține președinția Consiliului, în acest context? Practic, acesta va trebui să conducă întâlnirile desfășurate în cadrul Consiliului.

De asemenea, statul care deține președinția va crea un cadru pentru desfășurarea eficientă a procesului legislativ, în ceea ce privește atribuțiile Consiliului, va asigura continuitatea subiectelor care se află pe ordinea de discuție (stabilite, la nivel general, prin cooperarea dintre trei președinții consecutive). În același timp, va asigura continuitatea generală a obiectivelor Consiliului.

În orice caz, un foarte important aspect îl reprezintă rolul statului care deține președinția Consiliului UE de reprezentant al Consiliului UE în relațiile cu alte instituții ale UE. Practic, prin acest mecanism, vom avea expunere nu doar față de celelalte state UE, ci, mai ales, față de celelalte instituții UE, precum Comisia Europeană.

De la întărirea relațiilor bilaterale și instituționale (cu celelalte instituții ale UE), până la proiectarea unei imagini favorabile atragerii de investiții străine, președinția României la Consiliul UE nu trebuie să fie un act de impact politic major în relațiile europene și în procedurile decizionale (în special politice) specifice acestor relații. Tot ce trebuie să facem este să încercăm să creăm un cadru de dezvoltare a relațiilor noastre europene și  de îmbunătățire a percepției despre România.