avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 250 soluții astăzi
Forum Discuţii juridice Legislaţie europeană, CEDO, UE, ... Forta juridica a Tratatului de la Lisabona
Discuție deschisă în Legislaţie europeană, CEDO, UE, proceduri europene

Forta juridica a Tratatului de la Lisabona

Ce ati analiza/mentiona in cadrul unui subiect cu tema "Forta juridica a Tratatului de la Lisabona"? Multumesc
Cel mai recent răspuns: Cornel Vasile , Consilier juridic 11:14, 12 Decembrie 2010
Buna ziua !
Vedeti aici:

Departamentul pentru Afaceri Europene
"Tratatul de la Lisabona: un plus de eficienţă şi democraţie

Semnarea la 13 decembrie 2007 a Tratatului de Reformă a Uniunii Europene,
reprezintă ultima etapă a procesului de relansare instituţională a Uniunii şi de
recredibilizare a proiectului european. Procesul a început prin redactarea proiectului de Tratat Constituţional acum mai bine de 6 ani. Impasul în care reforma Uniunii Europene a intrat odată cu respingerea proiectului constituţional prin referendumurile din Franţa şi Olanda anului 2005, a fost depăşit pe parcursul anului 2007. Succesul semnării Tratatului de la Lisabona se datorează în special abilităţii politice şi diplomatice manifestate de cancelarul german Angela Merkel, voinţei noului preşedinte francez Nicolas Sarkozy de a relansa reforma UE, dar şi eforturilor depuse de Preşedinţia portugheză. Dovedind abilitate şi perseverenţă, Portugalia a reuşit să rămână în istoria construcţiei europene prin semnarea Tratatului în acelaşi loc în care, în urmă cu 21 ani, se parafa aderarea ţării la Comunitatea Europeană.
Dincolo de istoricul complicat al procesului de reformă început în 2001, de trecerea de la proiectul de constituţie europeană la modificarea tratatelor în vigoare, ceea ce trebuie reţinut este câştigul obţinut de Europa şi cetăţenii ei odată cu Tratatul de Reformă. Sintetizând 6 ani de eforturi politice, diplomatice şi juridice, 2 ani de reflecţie, 2 conferinţe interguvernamentale şi mii de pagini de tratate, declaraţii şi protocoale, putem spune că Uniunea Europeană se pregăteşte să devină mai eficientă raportat la provocările mondializării şi mai democratică raportat la reprezentarea intereselor cetăţenilor săi.
A. Eficienţa
Al 5-lea val al extinderii, început în mai 2004 şi finalizat la 1 ianuarie 2007 prin
aderarea României şi Bulgariei, a reprezentat trecerea de la o Uniune de 15 state la o construcţie complexă, formată din 27 de state. Regulile de funcţionare stabilite pentru 6, 12 sau 15 state trebuiau adaptate noului context. Mecanismul decizional funcţiona cu dificultate în componenţa UE 27. Pe de altă parte, Uniunea Europeană avea nevoie de noi mecanisme care să-i permită să facă faţă provocărilor mondializării: competiţia economică acerbă, recuperarea
decalajului de competitivitate faţă de Statele Unite.
Prin prevederile introduse în Tratatul de Reformă, Uniunea devine mai eficientă în
luarea deciziilor, promovarea politicilor comune şi reprezentarea externă.
1. Simplificarea procesului decizional european
Statele membre vor vota în Consiliul Uniunii Europene prin procedura majorităţii
calificate în aproape toate domeniile. Astfel, o decizie nu mai poate fi blocată de
un singur stat, iar recursul la unanimitate devine o excepţie. Noile prevederi vor
permite flexibilizarea acţiunii Uniunii în toate domeniile cărora li se aplică
Începând cu 2014 (în mod excepţional din 2017), un act legislativ european va fi
adoptat în Consiliu prin votul a 55% din statele membre, reprezentând 65% din
populaţie. Acest sistem, al „dublei majorităţi”, este un sistem simplu şi uşor de
aplicat, care înlocuieşte actualul sistem complicat Nisa.
2. Personalitatea juridică
Este pentru prima oară când Uniunea va avea personalitate juridică proprie, în
locul Comunităţilor Europene. Astfel, Uniunii Europene va putea fi mai bine
reprezentată pe plan extern, va putea negocia şi încheia acorduri internaţionale în
nume propriu. Uniunii Europene va dobândi capacitatea de a deveni membru în
organizaţii internaţionale.
3. Preşedintele Consiliului European
ªefii statelor şi guvernelor din UE vor alege pentru o perioadă de 2 ani şi
jumătate, cu posibilitatea realegerii pentru încă un mandat, un Preşedinte stabil al
Consiliului. Acesta nu avea puteri decizionale extinse ca în cazul unui şef de stat,
El va asigura coerenţa la nivelul marilor orientări politice pe o perioadă de timp
mai mare decât cea a actualelor preşedinţii rotative semestriale ale Uniunii
Europene. Va căuta compromisul şi consensul între statele membre şi nu va putea
exercita simultan un mandat naţional.
4. Coerenţa pe plan extern
Se creează postul de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi
politica de Securitate. Un şef al diplomaţiei europene, fără apelativul de ministru
de externe, va reprezenta Uniunea în exterior si va avea drept de iniţiativă în
domeniul politicii externe şi de securitate comună. Crearea acestei funcţii are
meritul de a clarifica aspecte ce ţin de acţiunea externă a Uniunii, de a înlătura
paralelismele şi suprapunerile în ceea ce priveşte actorii instituţionali implicaţi în
politica externă.
Înaltul Reprezentant va fi asistat de către un Serviciu european pentru acţiune
externă, un corp de diplomaţi detaşaţi, care să asigure continuitatea şi coerenţa
acţiunii externe.
B. Democraţia
Construcţia proiectului european pe timpul a 5 decenii de existenţă a fost asociat cu o creaţie a elitelor politice. În ultima perioadă s-a creat imaginea unui mecanism obscur, netransparent şi complicat care ia decizii fără a ţine seama de nevoile oamenilor. Această campanie de imagine negativă condusă din raţiuni legate de interese politice interne, a dus la eşecul referendumurilor din Franţa şi Olanda cu privire la Constituţia Europeană.
Tratatul de Reformă are meritul de a fi salvat cele mai importante prevederi ale
Constituţiei, a cărei esenţă era tocmai apropierea Uniunii de cetăţenii ei. Conceptul de „Europa proiectelor concrete” a apărut în cei 2 ani de reflecţie care au urmat eşecului Tratatului Constituţional. Nevoia de întărire a legitimităţii şi actului democratic în cadrul Uniunii Europene se regăsesc în textul Tratatului Constituţional
1. Iniţiativa cetăţenească
Pentru prima oară în istoria Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre vor
beneficia de dreptul direct de iniţiativă legislativă comunitară. În mod similar cu
sistemele constituţionale naţionale, la solicitarea unui număr de cetăţeni – 1 milion
în cazul Uniunii – Comisia Europeană iniţiază un proiect legislativ
2. Implicarea parlamentelor naţionale .
Parlamentele naţionale reprezintă instituţiile legitim alese, reprezentative pentru
sistemele democratice din statele membre. Cetăţenii îşi exercită puterea prin
reprezentanţii săi aleşi în mod direct. Indiferent de forma de guvernământ,
Parlamentul se situează în centru democraţiei în toate statele europene. Asocierea
acestor instituţii la procesul decizional european este o consecinţă firească a
nevoii de legitimitate. Dacă şi până în prezent Parlamentele aveau un rol mai mare
sau mai mic, preponderent de observator al evoluţiilor comunitare, acum, ele sunt
asociate prin posibilitatea de a verifica propunerile legislative europene într-un
interval de 8 săptămâni. Parlamentele naţionale dobândesc dreptul de a contesta
un proiect legislativ al Comisiei dacă acesta este contrar principiului
subsidiarităţii.
3. Creşterea rolului Parlamentului European
Adunarea legislativă a Comunităţilor europene a parcurs un drum lung de la
începuturile construcţiei europene până în prezent. A evoluat treptat de la statutul
de adunare a reprezentanţilor parlamentelor naţionale cu simplu rol consultativ, la
un parlament de sine stătător, cu membrii aleşi în mod direct de către cetăţenii
europeni. Cu toate acestea, Parlamentul European este o instituţie atipică pentru
un for legislativ, neavând drept de iniţiativă legislativă. Statele membre au evitat
să confere prerogative sporite Parlamentului, păstrându-şi prin Consiliul UE
dreptul de control în cele mai importante domenii la Consiliu. Odată cu Tratatul
de Reformă, Parlamentul European devine co-legislator în cvasitotalitatea
domeniilor de competenţă. Procedura co-deciziei, prin care statele membre
(Consiliul) şi reprezentanţii direcţi ai cetăţenilor europeni (Parlamentul) iau
decizii pe picior de egalitate, devine procedura ordinară. De asemenea,
Parlamentul va alege în mod direct Preşedintele Comisiei, pe baza propunerilor
Consiliului European.
Consolidarea rolului PE în sistemul instituţional european înseamnă creşterea
legitimităţii şi a reprezentativităţii. Europenii aleg în mod direct parlamentarii
europeni şi este firesc să fie asociaţi mecanismului decizional prin intermediul
instituţiei care le reprezintă interesele.
4. Carta drepturilor fundamentale
Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale stabileşte, într-un singur text, o serie
de drepturi civile, politice, economice, sociale pe care le au cetăţenii Europei şi
toate persoanele cu rezidenţă pe teritoriul Uniunii Europene. Drepturile şi
libertăţile Cartei sunt împărţite în 7 mari capitole, astfel: Demnitatea, Libertatea,
Egalitatea, Solidaritatea, Cetăţenia, Justiţia.
Obiectivul Cartei constă în asigurarea unei vizibilităţi sporite acestor principii, în
vederea protecţiei drepturilor fundamentale. Prevederile ei se aplică instituţiilor
europene şi statelor membre atunci când aplică legislaţia comunitară.
Prin inserarea Cartei în textul Tratatului, aceasta dobândeşte forţă juridică
obligatorie. Toţi cetăţenii de pe teritoriul Uniunii vor putea sesiza Curtea
Europeană de Justiţie în cazul încălcării drepturilor prevăzute de Carta.
Tratatul de la Lisabona conturează o nouă arhitectură instituţională. Tratatul nu
înlocuieşte însă voinţa politică a liderilor europeni, necesară pentru ca prevederile
textului să fie transpuse în practică. Europa va avea pârghiile pentru a fi mai
puternică, pentru a fi modernă, eficientă şi democratică, trebuie doar să le folosească.
Uniunea îşi întăreşte locul în lume şi devine cea mai în măsură să propună soluţii
optime la nivel mondial, nu să le impună!"
Cu stima !
Schimbarile pe care le aduce Tratatul de la Lisabona:

1.Un articol la inceputul TUE defineste clar valorile care stau la baza Uniunii. Un altul stabileste obiectivele Uniunii.

2.Carta drepturilor fundamentale capata forta juridica si are aceeasi valoare juridica ca si tratatele, desi textul acesteia nu va fi inclus in tratate.

3.Proiectul de tratat prevede un nou temei juridic pentru aderarea Uniunii la Conventia europeana privind drepturilor omului. Consiliul va decide in unanimitate, cu acordul Parlamentului European si aprobarea statelor membre.

4.Desi dispozitiile referitoare la cetatenie vor fi cuprinse in TFUE (Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene), conceptul de cetatenie europeana si-a reluat locul bine meritat si acum, in urma insistentei reprezentantilor PE, este prevazut, dupa cum urmeaza, la articolul 8 din TUE: "Orice persoana care are cetatenia unui stat membru are cetatenia Uniunii. Cetatenia Uniunii se adauga cetateniei nationale si nu o inlocuieste pe aceasta."

5.Este consolidata democratia participativa, in special prin dreptul cetatenilor la initiativa, care permite unui numar de cel putin un milion de cetateni dintr-un numar semnificativ de state membre sa solicite Comisiei sa ia o initiativa intr-un anumit domeniu.

6.Codecizia este extinsa in mod semnificativ (asa cum era prevazut de Constitutie) si devine procedura legislativa obisnuita. Prin urmare, Parlamentul European devine un legiuitor aflat pe picior de egalitate cu Consiliul pentru 95% din legislatia comunitara. Implicarea Parlamentului creste legitimitatea democratica a legislatiei europene.

7.Noua procedura bugetara asigura paritate deplina intre Parlament si Consiliu in aprobarea bugetului general (nu se mai face distinctie intre cheltuielile obligatorii si cheltuielile neobligatorii) si a cadrului financiar multianual, care capata statut juridic obligatoriu.

8.Votul cu majoritate calificata devine regula generala in Consiliu. Definitia acestuia ca majoritate dubla a 55% din state, reprezentand 65% din populatia Uniunii, este aceeasi ca si in Constitutie (fiind nevoie de un numar minim de 4 state membre pentru a constitui o minoritate de blocaj), desi nu va intra in vigoare pana in 2014. Acesta va face totodata obiectul unei perioade de tranzitie de 3 ani, pana in 2017, timp in care o decizie va putea fi blocata in conformitate cu dispozitiile de votare prevazute in Tratatul de la Nisa. Mai mult, un nou mecanism bazat pe "compromisul de la Ioannina" prevede ca o minoritate de state membre poate solicita o reexaminare a unei propuneri legislative, inainte de adoptarea acesteia. Potrivit unei declaratii anexate la noul tratat, o decizie a Consiliului va acorda statut legal acestui mecanism.

9.Mai mult, va fi mai usor decat in prezent sa se recurga la cooperarea consolidata. Parlamentul trebuie sa isi dea acordul in acest sens.

10.Un nou Presedinte permanent al Consiliului European (ales pentru o perioada de doi ani si jumatate de catre sefii de stat si de guvern) va prezida si va dirija activitatea acestuia. Acesta va asigura pregatirea si continuitatea lucrarilor Consiliului European, in incercarea de a facilita coeziunea si consensul in cadrul acestuia si va prezenta Parlamentului European un raport dupa fiecare dintre reuniunile Consiliului.

11.CIG a cazut de acord cu privire la noua componenta a Parlamentului, pe baza propunerii facute de Parlament, suplimentand-o cu un loc. Acest loc va fi atribuit Italiei. Ca urmare, Parlamentul se va compune din 750 de deputati, plus Presedintele.

12.Presedintele Comisiei va fi ales de catre Parlamentul European, cu majoritatea membrilor care il compun. Candidatul va fi propus Parlamentului European de catre Consiliul European, care il va nominaliza cu majoritate calificata, luand in considerare rezultatele alegerilor pentru Parlamentului European si dupa organizarea consultarilor necesare. Parlamentul va vota, de asemenea, pentru investitura intregii Comisii, inclusiv a Inaltului reprezentant pentru afaceri externe, care va avea, de asemenea, si functia de vicepresedinte al Comisiei.

13.Pentru a asigura eficienta Comisiei, numarul membrilor acesteia va fi redus: dupa 2014, Comisia se va compune dintr-un numar de comisari care vor reprezenta doua treimi din numarul de state membre. Pentru a garanta egalitatea intre statele membre, este introdus un sistem de rotatie care sa asigure ca fiecare stat membru este reprezentat in doua colegii din trei. De la intrarea in vigoare a Tratatului de reforma, pana in 2014, Comisia se va compune dintr-un membru pentru fiecare stat membru (inclusiv vicepresedintele/Inaltul reprezentant).

14.Crearea unui post de Inalt reprezentant pentru afaceri externe cu dublu rol, care, pe de o parte, va prezida Consiliul pentru afaceri externe, iar, pe de alta parte, va fi unul dintre vicepresedintii Comisiei, va garanta coerenta intregii politici externe a Uniunii. Acesta va fi numit de catre Consiliul European, cu acordul Presedintelui Comisiei. In calitate de vicepresedinte al Comisiei, acesta va face obiectul votului de investitura a intregii Comisii a Parlamentului.

15.Progresul inregistrat in domeniul politicii externe si de securitate comune a fost mentinut in intregime, inclusiv progresul fragil inregistrat in cresterea eficientei procesului decizional si crearea unui Serviciu european pentru actiune externa care il va asista pe Inaltul reprezentant in garantarea coerentei intregii actiuni externe a Uniunii.

16.In domeniul apararii, statele membre care au capacitatile si dorinta necesare pot dezvolta o cooperare structurata, care poate conduce la un sistem comun de aparare. Se introduce o clauza de solidaritate: daca un stat membru este victima unei agresiuni militare pe teritoriul sau, celelalte state membre il ajuta si ii ofera asistenta prin toate mijlocele care le stau la dispozitie.

17.Spatiul de libertate, securitate si justitie intra in sfera de aplicare a dreptului comunitar, iar codecizia si majoritatea calificata sunt extinse, desi initiativele din partea statelor membre raman posibile in anumite cazuri. Integrarea in sfera legislatiei comunitare este combinata cu anumite proceduri de "franare de urgenta", care sa permita statelor membre sa adreseze anumite probleme Consiliului European, atunci cand sunt in joc interesele lor vitale in acest domeniu. In aceste cazuri, se faciliteaza cooperarea consolidata. Sunt prevazute exceptii pentru Regatul Unit si Irlanda (mecanismele de opt-in/opt-out) in protocoale specifice.

18.Jurisdictia Curtii de Justitie este extinsa pentru a acoperi toate activitatile Uniunii, cu exceptia politicii externe si de securitate comune (dar incluzand controlul masurilor care restrang drepturile cetatenilor).

19.Se acorda personalitate juridica unica Uniunii, iar structura pe piloni dispare, astfel incat politicile comune in domeniul libertatii, securitatii si justitiei sa intre in domeniul de aplicare al dreptului comunitar. Politica externa si de securitate comuna este, cu toate acestea, abordata in TUE (in timp ce alte sectoare ale actiunii externe ale UE sunt abordate in TFUE) si continua sa fie reglementata de proceduri decizionale specifice.

20.Este introdusa o repartizare exacta si clara a competentelor, insotita de o clauza de flexibilitate, similara celei existente in prezent, dar in care Parlamentul trebuie sa isi dea acum acordul.

21.Pe langa asa-numita procedura "cartonasul galben"(yellow card) (in cazul in care o treime din parlamentele nationale resping o propunere legislativa, Comisia o va reexamina), a fost introdus un nou mecanism menit sa permita parlamentelor nationale sa controleze aplicarea principiului subsidiaritatii: daca o majoritate simpla de parlamente nationale adopta un aviz in care se afirma ca o propunere legislativa nu respecta principiul subsidiaritatii si fie Consiliul, fie Parlamentul sunt de acord cu respectivele parlamente nationale, propunerea este respinsa.

22.Se introduc noile temeiuri juridice pentru energie (consolidat), brevete, turism, sport, spatiu si cooperare administrativa, iar politica de mediu a fost completata cu o referinta la schimbarile climatice.

23.O noua clauza "sociala" orizontala garanteaza ca, in definirea si aplicarea politicilor sale, Uniunea va lua in considerare cerinte precum promovarea unui "nivel ridicat de ocupare a fortei de munca", "protectia sociala adecvata", "lupta impotriva excluderii sociale" si un "nivel ridicat de educatie, formare si protectie a sanatatii umane".

24.Un temei juridic specific recunoaste caracteristicile specifice ale serviciilor de interes economic general. Un protocol vine in completarea preocuparilor Uniunii in acest domeniu.

25.Ierarhizarea normelor este pastrata prin distinctia care se face intre actele legislative, actele delegate si actele de punere in aplicare, desi termenii de "lege" si "lege-cadru" au fost abandonati in favoarea pastrarii terminologiei actuale (directive, regulamente si decizii). Parlamentul si Consiliul vor avea competente egale in ceea ce priveste definirea modalitatilor de control al actelor delegate si al celor de punere in aplicare (comitologie).

26.Parlamentul European joaca un rol consolidat in procedura de revizuire a tratatului. Acesta are dreptul la initiativa, face parte din conventia care sta la baza noii proceduri obisnuite de revizuire, iar acordul sau este necesar in cazul in care Consiliul doreste sa nu convoace o conventie in cazul unor modificari minore.

27.Procedurile simplificate de modificare a tratatelor introduse de Constitutie cu privire la politici si proceduri sunt pastrate:

- Partea din TFUE privind politicile si actiunile interne poate fi modificata prin decizia unanima a Consiliului European, cu acordul statelor membre (PE este consultat);

- O alta procedura simplificata permite trecerea de la unanimitate la majoritate calificata in Consiliu sau de la procedura legislativa speciala la procedura legislativa obisnuita (codecizie) prin decizia unanima a Consiliului, cu acordul PE. Daca un parlament national obiecteaza, decizia nu poate fi adoptata. In acest caz, poate fi aplicata numai revizuirea obisnuita a tratatului.

In sfarsit, TUE va contine o clauza de retragere, in care sunt definite modalitatile si procedura prin care un stat membru poate parasi Uniunea Europeana. Si in acest caz este nevoie de acordul Parlamentului European.

Pentru textul acestui tratat:
[ link extern ]
Uu articol interesant privind Competentele Uniunii Europene potrivit Tratatului de la Lisabona gasiti si aici [ link extern ]
Adela.Alexandra a scris:

Ce ati analiza/mentiona in cadrul unui subiect cu tema "Forta juridica a Tratatului de la Lisabona"? Multumesc


Tratatul de la Lisabona confirmă cele trei principii care stau la baza guvernanţei democratice în Europa:
- Egalitatea democratică - cetăţenii trebuie să se bucure de atenţie egală din partea instituţiilor europene
- Democraţia reprezentativă - acordarea unui rol mai important Parlamentului European şi o mai mare implicare a parlamentelor naţionale
- Democraţia participativă - noi mecanisme de interacţiune între cetăţeni şi instituţii, printre care se numără, de exemplu, iniţiativa cetăţenilor

În plus, Tratatul de la Lisabona clarifică natura relaţiilor dintre statele membre şi Uniunea Europeană.
De asemenea, se pot studia urmatoarele aspecte :
- competenţele sporite pentru Parlamentul European
- implicarea parlamentelor naţionale
- transparenţa acţiunilor Consiliului de Miniştri

~ final discuție ~

Alte discuții în legătură

Ce se va intampla la 01.01.2010? SoSlow SoSlow Intrebarea este, ati ghicit, retorica :) Odata cu ratificarea Tratatului de la Lisabona si intrarea acestuia in vigoare, probabil cu incepere de la ... (vezi toată discuția)
Tratat lisabona camixdx camixdx Buna ziua, Am nevoie sa imi spuna cineva, pentru ca eu nu am gasit ori nu stiu sa caut,care sunt principalele inovatii introduse in Tratatul de la Lisabona in ... (vezi toată discuția)
Noua constitutie a romaniei - constitutia cetatenilor constantincojocaru constantincojocaru Cei care s-au instalat la conducerea statului român prin lovitura de stat din decembrie 1989, prin manipularea voinţei electoratului, cu ajutorul mijloacelor ... (vezi toată discuția)