Având în vedere că prenumele și numele unei persoane reprezintă date personale, pentru a respecta Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), afișarea numelui casierului pe bonurile fiscale trebuie să fie justificată de unul dintre temeiurile prevăzute de GDPR.
Acest lucru este necesar din cauză că afișarea numelui casierului pe bonul fiscal reprezintă o formă de prelucrare a datelor personale. Mai precis, afișarea numelui casierului pe bonul fiscal este o astfel de prelucrare în sensul că o informație despre o persoană (casierul), prin care aceasta poate fi identificată, în cele mai multe cazuri, este transmisă unei alte persoane (cumpărătorul). GDPR prevede expres că divulgarea prin transmitere reprezintă o formă de prelucrare a datelor personale.
Însă ce se întâmplă când pe bon apare doar prenumele casierului? Mai e vorba despre o persoană identificată sau identificabilă, astfel încât să fie vorba de date personale, în sensul GDPR? În acest caz, totul depinde de elementele situației. Însă, din cauza faptului că localizarea persoanei poate fi redusă, din punct de vedere geografic, la magazinul unde este casier, ar exista șanse mari ca persoana al cărei prenume (exclusiv) apare pe bon să poate fi identificată.
Acest lucru înseamnă că, cel mai probabil, inclusiv în cazul în care doar prenumele casierului apare pe bon, se poate discuta de date personale, în sensul GDPR. Astfel, există vreun temei, în baza GDPR, pentru afișarea numelui casierului pe bonul fiscal?
Bineînțeles, ar putea exista impresia că există o obligație legală pentru firme să includă numele casierului pe bonul fiscal. Însă acest lucru, în urma unei analize a legislației relevante, nu este adevărat.
Concret, Hotărârea Guvernului nr. 479/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale este actul care include lista cu elementele pe care trebuie să le conțină un bon fiscal. Această listă nu face nicăieri referire la numele casierului.
Dintr-o anumită perspectivă, acest lucru este normal (că nu există vreo obligație legală, în acest sens). Este greu să se imagineze vreun motiv pentru care numele casierului ar fi necesar să fie afișat pe bon, întrucât, în final, clientul are o relație directă cu compania, nu cu casierul (care, oricum, reprezintă magazinul și, implicit, firma care deține magazinul).
Alin Popescu, avocat specializat în legislația protecției datelor, ne-a spus că, din moment ce legea nu obligă la includerea numelui casierului pe bonul fiscal, companiile nu pot folosi niciun alt temei din GDPR pentru această practică.
Chiar dacă, de exemplu, se dorește identificarea casierilor care emit des bonuri fiscale cu greșeli sau evaluarea rapidității acestora în activitatea lor, firmele au deja destule informații interne pentru a îndeplini aceste obiective. Cu alte cuvinte, din acest punct de vedere, afișarea numelui casierului pe bonul fiscal este oricum o practică inutilă.
În altă ordine de idei, temeiurile din GDPR pe care se poate baza o prelucrare de date personale sunt consimțământul, executarea unui contract, îndeplinirea unei obligații legale, protejarea intereselor vitale ale persoanei vizate, interesul public și interesul legitim. GDPR reprezintă, de la 25 mai 2018, cadrul european legal unic în materie de date personale, ceea ce înseamnă că toate firmele care prelucrează asemenea date trebuie să respecte prevederile acestui regulament.
Concluzie: Așadar, dacă includerea numelui casierului pe bonul fiscal nu-i impusă de lege, practica n-are justificare nici prin raportare la alte temeiuri prevăzute de GDPR. Astfel, vorbim de o prelucrare ilegală de date personale, pentru care firmele riscă sancționarea.