Una dintre condițiile ce trebuie îndeplinite de către angajatorii din domeniul construcțiilor pentru a beneficia de taxe salariale reduse are legătură cu cifra de afaceri, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018.
Concret, aplicarea taxelor salariale reduse este legată de condiția ca cifra de afaceri realizată de agajator din activitățile de construcții să fie de cel puțin 80% din cifra de afaceri totală, calculată cumulat de la începutul anului, inclusiv luna în care se aplică taxele salariale reduse.
În paralel, aceste companii sunt obligate să mărească salariile minime la nivelul diferențiat de 3.000 de lei, indiferent dacă beneficiază de taxele salariale reduse sau nu. Astfel, ne putem trezi cu discriminări ce pot afecta atât mediul de afaceri, cât și oamenii obișnuiți. De exemplu, putem avea companii foarte mari care să nu atingă acel plafon de 80% și putem avea companii mici sau medii care să-l atingă fără probleme. Și mai pot exista și costuri salariale majorate care să ducă unele firme în impas.
„S-a făcut o sincopă, una majoră, în această ordonanță 114, și anume s-a introdus plafonul de 80% ca criteriu de calificare. Asta unu. Doi: s-a mărit, pentru acest sector, tot din bune intenții, salariul minim. Și, multe companii de construcții, după ce s-au bucurat că le vin facilități, au citit mai atent și au constatat așa: sunt multe companii mari, care au cifra de afaceri din activitate de construcții de 70%-75%, și, de fapt, nu pot beneficia de facilități fiscale, însă sunt obligate, în același timp, să ridice salariile minime. Și, dacă ne gândim la companii cu mii de muncitori, care sunt plătiți undeva în zona salariului minim pe economie, brusc le crește salariul cu 50% și le dau peste cap toate calculele, mai ales în proiectele angajate”, a declarat, într-un interviu pentru avocatnet.ro, Alex Milcev, partener la EY România.
Ideea a fost subliniată și de un alt specialist la conferința anuală de fiscalitate TaxEU Forum din București. Mai precis, acesta a spus că este ilogică legarea taxelor reduse de care beneficiază salariații de cifra de afaceri a angajatorului lor. În plus, din acest motiv sunt șanse mari să vedem o migrație haotică a salariaților de la o companie la alta, pentru simplul motiv că prima nu beneficiază de taxe reduse, iar a doua da.
„Nu există nicio noimă pentru care scutiri care ajung să se vadă în buzunarul omului să fie legate de cifra de afaceri sau de ponderea cifrei de afaceri la nivelul societății. Iar problemele sunt mari în piață în zona asta, tocmai din cauza acestei incertitudini. Din cauza efectelor pe care le creează, a discriminării în piață, a faptului că vor fugi oamenii. E clar că vom vedea mișcări haotice în piață pe zona asta”, a opinat Cristian Rădulescu, partener la Taxhouse Taxand România.
Firmele de construcții pot pierde din start licitații publice
Un bun exemplu al efectului discriminatoriu al condiției impuse de Guvern este cel al unei licitații publice la care se prezintă două companii din domediul construcțiilor. Una beneficiază de taxele salariale reduse și are costuri mai mici cu forța de muncă, în timp ce cealaltă nu beneficiază de taxele reduse și are costuri mai mari.
„Pe lângă dificultățile financiare care se provoacă acestor companii, pentru că sunt forțate să crească salariile și costul cu forța de muncă fără să beneficieze de avantajele fiscale, se trezesc în unele situații necompetitive în piață. Să ne închipuim o licitație, se construiește un drum. Vin două companii mari: una cu cifra de afaceri din activitate de construcții 81%, alta - 79%. Una are forța de muncă mai ieftină cu 20% decât cealaltă, din cauza legislației. Forța de muncă reprezintă un capitol important din cost. Pur și simplu, prin efectul legislației, compania cu 79% o să fie eliminată din licitația publică, pentru că criteriul de preț este foarte important, și cealaltă câștigă automat. Ce am făcut? Am ales câștigătorii și pierzătorii pur și simplu din pix?”, a explicat Alex Milcev pentru redacția noastră.
Specialistul de la EY România a subliniat că prevederile OUG nr. 114/2018 trebuie corectate, iar acest lucru îl poate face ori Guvernul, ori Parlamentul. Practic, reprezentanții firmelor din construcții deja caută soluții pe care le să prezinte autorităților. În caz contrar, dacă nu se fac corecturi la ordonanță, există riscul ca atât companiile, cât și salariații și chiar consumatorii să aibă de suferit.
„Ordonanța 114 nu poate să rămână în forma în care este. Pentru că nu-i vorba doar de niște bani care se colectează la bugetul de stat și contribuabilii care nu sunt fericiți că trebuie să plătească banii aceia la bugetul de stat. E vorba de distorsionarea concurenței pe piață, de la care o să suferim noi, consumatorii, până la urmă, direct sau indirect”, a conchis partenerul EY România.
Așadar, cifra de afaceri din activitățile din domeniul construcțiilor trebuie să fie tot timpul la cel puțin 80% din cifra de afaceri totală, altfel taxele salariale reduse nu se aplică. Regulile oficiale pentru stabilirea cifrei de afaceri din construcții sunt disponibile aici.
Celelalte condiții pentru aplicarea taxelor salariale reduse sunt ca angajatorul să-și desfășoare activitatea în domeniile enumerate aici și ca veniturile lunare brute ale salariaților să fie cuprinse între 3.000 și 30.000 de lei.
Taxele salariale reduse aplicabile domeniului construcțiilor sunt următoarele:
- scutire integrală de plata impozitului pe veniturile salariale (0% în loc de 10%);
- scutire integrală de plata contribuției la sănătate (0% în loc de 10%);
- cotă redusă pentru contribuția la pensii (21,25% în loc de 25%);
- cotă redusă pentru contribuția la muncă (0,3375% în loc de 2,25%).
Pe deasupra, în domeniul construcțiilor există, de la 1 ianuarie 2019, un salariu minim brut diferențiat de 3.000 de lei. Acesta este obligatoriu indiferent dacă angajatorul beneficiază sau nu de taxele salariale reduse.