Autoritățile administrative ar putea fi obligate să anunțe înainte de a lua măsuri individuale care pot aduce prejudicii

Propunerea de modificare a Legii contenciosului administrativ a fost depusă în dezbatere publică, recent, în Camera Deputaților. Am prezentat o sinteză a celor mai importante modificări vizate de proiectul legislativ aici.

În acest articol, în schimb, vom discuta despre o propunere specifică de modificare: dreptul persoanelor vizate de măsuri individuale care ar putea să le creeze un prejudiciu de a fi informate, în prealabil, despre astfel de măsuri. Deocamdată, proiectul de lege prevede doar acest lucru, fără să fi fost oferite detalii despre cum ar fi pus în practică un asemenea drept. Astfel, modalitatea de implementare devine foarte importantă, dacă se dorește ca dreptul să ofere, în concret, mai multă protecție persoanelor vizate de astfel de acte.

Informarea prealabilă - cu privire la ce acte va trebui să respecte administrația această obligație 

Proiectul de lege se referă la dreptul oricărei persoane de a fi informată înainte de luarea oricărei „măsuri individuale care ar putea să îi creeze un prejudiciu”.

Din start, se poate vedea că forma inițială a propunerii urmează să limiteze actele de informare prealabilă la acte cu caracter individual: mai exact, e vorba de acte administrative indviduale, adică de acte administrative adresate unei singure persoane (de exemplu, o autorizație de construire). Prin urmare, în forma aceasta a propunerii, sunt excluse actele administrative normative (care stabilesc norme cu caracter general pentru un număr nedeterminat de persoane - de exemplu, hotărâri ale organelor locale privind regimul parcărilor dintr-un oraș), ele neavând un caracter individual.

Care sunt persoanele care vor fi informate în prealabil despre măsuri administrative individuale

Dacă e vorba de posibilitatea oricărei persoane care ar putea suferi un prejudiciu în urma emiterii unui act administrativ individual de a fi informată, apare o problemă. Practic, acest drept, în formularea actuală, nu s-ar referi doar la persoana direct vizată de act, ci și la persoanele vizate indirect (revenind la exemplul autorizației de construire, e clar că solicitantul e vizat de acest drept, dar beneficiază de dreptul la informare prealabilă și vecinii?).

Problema devine și mai seriosă dacă actul administrativ vizează mai mult de câteva persoane. Într-o astfel de situație, apare o problemă de costuri (atât pentru administrație, cât și pentru persoanele care solicită/sunt vizate de un act). Dacă se merge prea departe cu dreptul la informare, când sfera persoanelor care ar putea fi prejudiciate de un act administrativ individual este prea mare, ar putea apărea probleme serioase de eficiență (pe de o parte administrația ar întârzia și mai mult în emiterea actelor; pe de altă parte, costurile cu obținerea actelor/autorizațiilor, pentru particulari, ar putea crește). 

Pot apărea probleme de eficiență a administrației, dacă informarea vizează prea multe persoane

În acest punct, se poate vedea că lucrurile nu sunt atât de simple. Da, este de dorit ca persoanele vizate de un act administrativ individual să fie informate despre acesta. Da, e de dorit ca acest lucru să contribuie la o activitate mai transparentă a administrației și chiar la mai multă eficiență. Dar la fel de simplu se poate ajunge la un nivel de ineficiență și mai ridicat decât în prezent, dacă implementarea acestui drept la informare prealabilă se face eronat.

Cum spuneam mai sus, principala problemă e că se poate ajunge la ineficiență și mai ridicată. Am arătat că, dacă orice persoană care ar putea suferi un prejudiciu ar fi informată despre un act administrativ individual, activitatea administrației ar deveni și mai înceată, dacă e vorba de un număr ridicat de persoane vizate.

O soluție ar fi să se publice actele administrative individuale, la fel cum sunt publicate actele administrative normative. Totuși, în acest caz, ar exista diverse obstacole: de exemplu, normele privind protecția datelor ar putea fi un impediment pentru publicarea actelor administrative cu caracter individual care vizează persoane fizice. După aceea, pot exista acte administrative cu caracter individual adresate unor firme și care să conțină informații confidențiale. La fel, nu ar fi de dorit o publicare la care oricine să aibă acces.

O altă soluție ar fi o limitare a sferei persoanelor care ar fi informate în prealabil. Aici, poate fi vorba de persoanele față de care este rezonabil să se aștepte că ar exista posibilitatea să sufere un prejudiciu. De foarte multe ori, acest lucru poate fi soluționat ușor, întrucât multe acte administrative individuale vizează o singură persoană. În cazurile în care mai multe persoane ar fi vizate, dreptul la informare prealabilă ar viza doar persoanele care ar putea suferi un prejudiciu semnificativ.

Este informarea suficientă? Sau persoana vizată trebuie să aibă mai multe posibilități de a reacționa?

În ipoteza în care problema sferei persoanelor vizate de dreptul la informare prealabilă este rezolvată, apare o altă problemă. Ce poate face, cu adevărăt, persoana informată? 

Aici totul depinde de două aspecte: pe de o parte, i se va da posibilitatea persoanei care are dreptul la informare prealabilă să facă anumite contestații, să își exprime punctul de vedere? Dreptul la informare prealabilă se referă, în mod necesar, la momentul dinaintea adoptării actului administrativ, pentru că, altcumva, informarea nu ar mai fi prealabilă. Într-un astfel de context, neexistând, încă, niciun act administrativ, nu se poate recurge la instanța de contencios administrativ. 

Este relevantă, de asemenea, perioada de timp dintre momentul informării și momentul adoptării actului. Cât timp i se acordă persoanei informate să acționeze (dacă poate acționa)? Este important să se ajungă la un echilibru: pe de o parte, pentru a i se permite, efectiv, persoanei informate să reacționeze; pe de alta, termenul nici nu poate fi prea lung, pentru a nu se ajunge la acte adoptate foarte târziu.

Astfel, deși în teorie introducerea unui drept la informare prealabilă sună foarte bine, este foarte importantă implementarea acestuia, din mai multe puncte de vedere. În final, trebuie să se ajungă la un echilibru între drepturile individuale ale persoanelor vizate de un act administrativ și interesul public care pretinde o administrație eficientă.

Atenție! Modificările vizate nu se aplică, deocamdată. Pentru aceasta, legea de modificare trebuie să fie adoptată de Parlament, promulgată de președintele statului și publicată în Monitorul Oficial.