Actele administrative ar putea fi suspendate mai ușor. Parlamentul vrea să modifice Legea contenciosului administrativ

Recent, a fost înregistrată la Camera Deputaților o propunere legislativă de modificare a Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. Modificările vizate ar putea schimba anumite aspecte ale litigiilor pe care le-ați putea avea cu administrația publică.

Din cauză că astfel de litigii ar putea interesa orice persoană care a avut vreodată contact cu administrația publică (de la chestiuni precum obținerea unei autorizații de construire pâna la problematici care țin de regulile adoptate de administrația locală privind locurile de parcare), vă prezentăm o sinteză a celor mai importante modificări propuse prin inițiativa legislativă înregistrată în Parlament.

Noutățile care ar urma să fie introduse în Legea contenciosului administrativ vizează limitarea abuzurilor administrației și a excesului de formalitate, pe cât posibil. 

Suspendarea executării actelor administrative ar putea fi dispusă mai ușor

Legea contenciosului administrativ vă permite, în prezent, dacă sunteți vizați de un act administrativ pe care îl considerați vătămător, să cereți suspendarea acestuia, până ce instanța de contencios administrativ se pronunță asupra unei cereri. Pentru ca actul administrativ să fie suspendat, este necesară îndeplinirea unor condiții:

• să existe riscul unei pagube iminente materiale și
• să existe o îndoială serioasă cu privire la legalitatea actului administrativ.

Propunerea de modificare din Parlament vizează exact schimbarea acestor condiții, astfel încât orice pagubă (inclusiv morală) să poată justifica suspendarea actului administrativ.

În același timp, ar urma să se modifice și cea de-a doua condiție, astfel încât să nu mai fie nevoie de o îndoială serioasă cu privire la legalitatea actului, ci de una rezonabilă (ceea ce ar face mult mai ușoară admiterea cererilor de suspendare, pentru că o îndoială rezonabilă presupune simpla existență a unui dubiu rezonabil cu privire la nelegalitate, în timp ce îndoiala serioasă presupune că nelegalitatea trebuie să fie mult mai clară, din start).

În plus, dacă administrația nu răspunde în termenul legal (de 30 de zile) la cererea de revocare a unui act administrativ individual, una din propuneri vizează suspendarea actului, de drept. Într-o astfel de situație, nici nu va mai trebui să faceți cerere de suspendare. Instanța doar va constata faptul că suspendarea a avut loc. 

În același timp, propunerea de modificare prevede și cazuri când suspendarea va putea fi dispusă fără existența riscului unei pagube iminente:

• actul să fie emis de o autoritate necompetentă;
• lipsa motivării actului administrativ sau o motivare insuficientă, în funcție de circumstanțe;
• nerespectarea procedurii prealabile prevăzute de lege pentru emiterea actului;
• executarea actului ar putea crea riscuri pentru dreptul la viață, dreptul la integritate fizică și psihică, dreptul la liberă exprimare sau pentru dreptul la ocrotirea sănătății al solicitantului;
• actul administrativ să fie vădit nelegal;
• actul administrativ să fie contrar unei hotărâri judecătorești (chiar și dacă aceasta nu ar fi definitivă).

Implementarea dreptului la bună administrare și a obligației de informare prealabilă

Legea de modificare prevede, de asemenea, includerea expresă a dreptului la bună administrare în Legea contenciosului administrativ. Acesta se referă la faptul că persoanele vizate de decizii administrative au dreptul de a beneficia de tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil. Cu alte cuvinte, răspunsuri pur formale, neclare, întârziate excesiv sau chiar lipsa unor răspunsuri, când veți face cereri administrației, nu ar mai fi tolerate.

Un element foarte important al acestui drept se referă la informarea prealabilă a persoanelor vizate de o măsură individuală care le-ar putea crea un prejudiciu.

Astfel, nu veți avea doar posibilitatea de a acționa odată ce decizia administrativă este luată, ci și înainte. Bineînțeles, pentru ca aceasta să se întâmple, e nevoie ca dreptul la informare prealabilă să fie respectat efectiv și să i se permită persoanei vizată de un act administrativ să reacționeze în timp util.

De asemenea, astfel cum este prevăzut și în expunerea de motive a propunerii de modificare a Legii contenciosului administrativ, dreptul la bună administrare este un drept prevăzut și în Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene.

Astfel, practica administrației publice s-ar putea ghida dupa exemple de bune practici la nivel european și după interpretările date de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Introducerea unei proceduri simplificate

Pot exista cazuri în care un act administrativ să fie vădit nelegal. De asemenea, poate să fie suficientă recurgerea la înscrisuri - ca mijloace de probă - într-o cerere de anulare a actului respectiv (și, eventual, de acordare de despăgubiri).

Într-un astfel de context, legea de modificare vizează posibilitatea unei proceduri simplificate. Astfel, veți putea cere anularea actului într-o procedură mult mai rapidă decât cea de drept comun. 

Înlocuirea căii de atac a recursului cu apelul

În prezent, puteți ataca o hotărâre a instanței de contencios administrativ doar prin recurs. Conform Codului de procedură civilă, recursul poate fi declarat pentru motive predeterminate și, în general, acestea sunt predominant chestiuni de procedură. 

În schimb, apelul, dacă modificarea propusă ar fi adoptată și ar intra în vigoare, ar permite reanalizarea cazului și inclusiv a fondului. Mai mult, conform propunerii de modificare, dacă instanța de fond a pronunțat o hotărâre în cadrul procedurii simplificate și această hotărâre este ilegală, instanța de apel va putea evoca fondul (va putea cerceta fondul problemei, chiar dacă prima instanța nu a făcut-o).

Posibilitatea de a contesta legalitatea unui act administrativ normativ și pe cale de excepție

În prezent, legea contenciosului administrativ prevede că singura modalitate de a se contesta legalitatea unui act administrativ normativ (cel adresat unui număr nedeterminat de persoane și care stabilește reguli cu caracter general) este exclusiv prin inițierea unei acțiuni în anulare. 

Modificarea legislativă ar duce la situația în care veți putea contesta legalitatea unui act administrativ normativ, de care depinde soluționarea unui proces cu alt obiect, și pe cale de excepție. Astfel, nu ar fi nevoie să introduceți o acțiune separată, referitoare la anularea actului administrativ normativ în cauză.

Se introduc criterii după care să se ghideze instanța de contencios administrativ sesizată cu soluționarea unei cereri

Una din modificările vizate de propunerea de modificare a Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ se referă la introducerea expresă a unor criterii după care să se ghideze instanța de contencios administrativ, atunci când soluționează cauzele cu care e sesizată. Acestea sunt:

• garantarea dreptului la bună administrare;
• garantarea unui tratament egal și imparțial al părților implicate în litigii de contencios administrativ;
• ocrotirea intereselor private legitime în relația cu instituțiile și autoritățile publice;
• concilierea interesului privat cu cel public, aplicând legea imparțial;
• ocrotirea interesului public prin verificarea legalității actelor administrației publice;
• respectarea obligației de motivare a actelor administrative;
• controlul veridicității circumstanțelor invocate de către autoritate, în vederea emiterii actelor normative;
• respectarea principiului transparenței decizionale;
• respectarea normelor de tehnică legislativă, în procesul de adoptare a actului administrativ.

Chiar dacă, teoretic, instanța de contencios administrativ ar analiza aceste considerente și în baza legislației actuale, introducerea lor în Legea contenciosului administrativ ar stabili foarte clar anumite principii precum cel al motivării suficiente sau al transparenței decizionale. Astfel, s-ar putea limita cât mai mult posibil formalismul excesiv și abuzurile. 

Atenție! Modificările nu se aplică, deocamdată. Mai întâi, legea de modificare trebuie adoptată de Parlament, promulgată de președintele statului și, în final, publicată în Monitorul Oficial.