În cauza Mehmet Reşit Arslan și Orhan Bingöl contra Turciei (cererea numărul 47121/06), CEDO a condamnat Turcia pentru încălcarea dreptului la educație, în privința a doi condamnați penal, care își executau pedeapsa în închisoare. În concret, aceștia au cerut acces la calculatoare, pentru a putea să își continue educația. Autoritățile turce le-au refuzat cererea, argumentând că aceștia nu au demonstrat faptul că ar fi fost înscriși în cadrul unor cursuri și că, în cazul unuia, exista riscul ca acesta să comunice cu alți membri dintr-un grup infracțional organizat.
Ulterior, condamnații au contestat deciziile prin care le erau refuzate cererile de acces la calculatoare, însă instanțele au menținut refuzul.
Când speța a ajuns în fața CEDO, aceasta a analizat măsurile și a considerat că ele nu erau justificate, ceea ce a determinat Curtea să concluzioneze ca a exista o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Pentru a determina violarea Convenției, CEDO a reținut că, deși măsurile care vizau elemente de securitate (riscul de comunicare cu alți membri ai grupului infracțional organizat), în sine, urmăreau un scop legitim, analiza făcută de autoritățile și instanțele turce nu a fost satisfăcătoare. Practic, nu s-a urmărit să se înțeleagă, în concret, care erau șanele de materializare a riscului.
Mai mult, nu s-a făcut o analiză a intereselor existente și nu s-a urmărit balansarea lor. De exemplu, nu au fost luate în considerare dovezile factuale că cei doi condamnați făcuseră eforturi continue în privința educației lor.
În final, CEDO a considerat că instanțele naționale turce nu au făcut eforturi suficiente pentru a preveni abuzurile administrației.
Atenție! Deși hotărârea CEDO a vizat Turcia, ea clarifică modalitatea cum trebuie interpretată Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, România va fi obligată să respecte ceea ce a hotărât CEDO, în orice decizie, când se confruntă cu situații asemănătoare. Altcumva, statul român ar încălca el însuși Convenția.
Comentarii articol (1)