GDPR: Folosirea interesului legitim în relațiile „business to business”

GDPR-ul prevede că orice prelucrare de date personale trebuie să fie justificată pe baza unuia din temeiurile prevăzute în Regulament.

O astfel de prelucrare se face și când o persoana care inițiază o comunicare B2B, în numele firmei pe care o reprezintă, vrea să stabilească legături cu o altă firmă, prin intermediul reprezentanților celei din urmă firme.

Cu alte cuvinte, chiar dacă vorbim de un cadru profesional, relațiile tot se stabilesc pe baza utilizării unor date personale ale unor persoane fizice (reprezentanții). Astfel de prelucrări trebuie să fie justificate în baza GDPR-ului.

O justificare ar putea fi temeiul interesului legitim (puteți citi mai multe despre acesta, aici). În esență, interesul legitim se referă la posibilitatea unei firme de a justifica o prelucrare de date personale prin referire la ceea ce este important pentru aceasta și pentru afacere. Bineînțeles că, din perspectiva aceasta, stabilirea relațiilor profesionale este foarte importantă și, astfel, interesul legitim se manifestă în acest context.

În același timp, simplul fapt că este stabilită o comunicație B2B nu înseamnă că firmele sunt libere să trimită oricâte mail-uri sau să încerce să contacteze alți profesioniști, în orice mod.

Astfel cum este menționat și într-un articol apărut pe site-ul autorității britanice responsabilă cu protecția datelor, este important pentru orice firmă care ar vrea să inițieze comunicații B2B să analizeze trei chestiuni: existența interesului legitim (acela de a stabili legături cu alți profesioniști, în concret); necesitatea comunicațiilor în vederea atingerii acelui interes și echilibrul între interesul firmei, pe de o parte, și interesele persoanelor vizate de comunicații (persoanele reprezentante ale firmei) - puteți citi mai multe despre atingerea unui astfel de echilibru, în general, aici.

Este adevărat că, astfel cum este menționat și în ghidul la care am făcut referire înainte, stabilirea interesului legitim, care să justifice, cu adevărat, astfel de comunicații, este mult mai ușor de făcut într-un context precum cel pe care îl prezentăm acum.

Autoritatea britanică dă și un exemplu în acest sens: dacă unele persoane de la o conferință își lasă cărțile de vizită altor persoane, cele din urmă au un interes legitim să le contacteze pe primele - mai ales că lăsarea unor cărți de vizită în posesia altor persoane creează așteptarea pentru persoanele care au lăsat acele cărți să fie contactate.

Interesul legitim de a prelucra date personale este o campanie de informare avocatnet.ro, care oferă informații practice despre acest temei de prelucrare a datelor personale (conținut în Regulamentul general privind protecția datelor). Campania vizează explicarea detaliată a conținutului acestei justificări de prelucrare a datelor personale, precum și exemple concrete cu privire la cazuri când interesul legitim primează față de drepturile persoanelor vizate de prelucrarea datelor. Toate articolele din serie pot fi citite aici.