Recapitalizarea firmelor prin conversia datoriilor la acționari este o soluție nepotrivită, cu efecte negative

Recent, Ministerul Finanțelor a inițiat un proiect de ordonanță care prevede, în esență, că firmele al căror activ net s-a diminuat la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social vor fi obligate să-și majoreze capitalul social prin conversia în acțiuni sau părți sociale a datoriilor față de acționari sau asociați.

Deși intenția Guvernului este de a rezolva problema firmelor decapitalizate, specialiștii spun că această conversie a datoriilor va „da bine” doar în teorie, fără să vină cu o soluție adecvată.

„Practic, companiile care au activ net negativ și sunt finanțate prin credite de la asociați vor trebui să își majoreze capitalul social cu aceste credite, sancțiunea pentru neîndeplinirea acestei obligații fiind radierea. Părerea mea este că avem aici o falsă problemă, iar soluția nu face decât să complice viața unor companii. Soluția cu care a venit Guvernul este una care tratează doar forma, nu și fondul problemei”, a opinat recent Gabriel Biriș, partener la Biriș Goran.

Avocatul a explicat că, deși conversia datoriilor în acțiuni va face firmele decapitalizate să arate mai bine, aceasta nu va ajuta cu absolut nimic la „însănătoșirea” companiilor respective. Practic, situația în care se află societatea nu va fi schimbată cu nimic în urma acestei conversii.

„Pe fond, majorarea capitalului social cu creditele asociaților nu rezolvă nimic, nu face compania mai sănătoasă. Pe formă, evident că o companie cu capital social mare și datorii mici arată mai bine, dar asta nu schimbă cu nimic starea reală a companiei. În practică, știm cu toții că firmele care au datorii la acționari nu dau dividende, ci rambursează din împrumuturi atunci când au disponibil (de ce ar plăti impozitul pe dividende când pot să nu o facă?), deci măsura e cam degeaba. Cu măsura asta, acționarii vor trebui să renunțe la împrumuturi în favoarea creșterii capitalului. Îi împiedică cineva să își retragă banii din firmă dacă firma merge bine și au fonduri suficiente pentru a face distribuții? Îi obligă să dea dividende? Nicidecum, capitalul social poate fi redus, numai că asta e o formalitate care durează minimum 60 de zile. Deci, doar încurcă, amână, introduce costuri suplimentare”, a spus Gabriel Biriș.

Specialistul subliniază că interesul de a ține o firmă decapitalizată ar putea fi altul - un paravan pentru activități economice la negru care să aducă bani nefiscalizați acționarilor. Astfel, problema aceasta, de exemplu, n-ar putea fi rezolvată prin obligația conversiei datoriilor acționarilor. Ci ar fi necesare alte măsuri.

Totuși, este bine de știut că statul intenționează să monitorizeze companiile la care, timp de doi ani consecutiv, activul net nu atinge valoarea minimă legală (adică acolo unde activul net este diminuat la mai mult de jumătate din capitalul social). În aceste cazuri, autoritățile vor putea cere dizolvarea companiilor în cauză.

O să existe o dublă sancționare pentru aceeași faptă

La o conferință de presă recentă a celor de la PwC România, un alt specialist a atras atenția că sancțiunile pregătite pentru neconvertirea datoriilor față de acționari vor fi exagerate față de intenția pe care o are Guvernul. Concret, vorbim atât de dizolvare, cât și de aplicarea unei amenzi consistente.

„Din perspectiva noastră, amenzile care sunt stabilite în această propunere sunt neproporționale cu fapta care este făcută. Pentru că, pe de o parte, neîndeplinirea conversiei datoriilor în capital social poate să ducă la dizolvarea societății, care deja este o măsură cu un impact fundamental pentru acea societate. Dar, în plus față de acest lucru, există și o penalitate, care este un procent între 5-10% din valoarea sumei pe care trebuia să o convertești. Ești pedepsit de două ori, cum ar veni, pentru aceeași faptă. Acest lucru este complet neproporțional față de intenția de a curăța bazele de date și, mai mult decât atât, să recapitalizăm anumite societăți”, a declarat Ionuț Sas, partener la PwC România.

În plus, este de neînțeles lipsa de flexibilitate pe care o arată Executivul în privința societăților decapitalizate. De ce să oblige firmele doar la convertirea datoriilor în acțiuni când o soluție mai bună ar fi ca fiecare să decidă cum vrea să facă recapitalizarea?

„Faptul că există această obligativitate de a converti datoriile față de acționari în capital social... Considerăm că, la fel, este puțin neproporțional, pentru că pot să existe și alte măsuri. Una simplă este că nu vreau să convertesc împrumutul, dar vin cu bani suplimentari și fac o mărire de capital social. Aici am cerut, ca mediu de afaceri, ca acționarii să aibă posibilitatea să decidă ei cum să facă această reîntregire a capitalurilor proprii”, a spus Ionuț Sas, referindu-se la dialogul dintre mediul de afaceri și Ministerul Finanțelor.

Altă problemă e că măsurile pregătite de autorități ar putea duce la un adevărat val de desființări de firme, care, din păcate, ar putea să acapareze inclusiv companii aflate într-o perioadă de investiții.

„Dacă ordonanța va fi aprobată în forma aceasta, în perioada imediat următoare vor exista destul de multe mișcări la nivelul societăților care sunt cu capitaluri proprii negative. Îmi permit să spun aici faptul că măsura are o intenție bună, dar s-ar putea să fie societăți comerciale care să fie în fază de investiții, într-o fază în care ele sunt într-o postură de activ net negativ și au nevoie de acea finanțare. Cu toate că ele au datorii vizavi de instituții bancare sau alte instituții, temerea mea este că va fi un bulgăre care se va rostogoli inclusiv asupra acestor societăți și vom putea avea o abundență de cereri de dizolvare pentru societățile cu activ net negativ, chiar dacă ele sunt într-o fază de investiții”, a lămurit partenerul PwC România.

Potrivit informațiilor celor de la Finanțe, activitatea societăților cu capitaluri proprii sub limita prevăzută de lege poate influența negativ activitatea celorlalte firme cu care intră în relații contractuale, a căror stare financiară este bună.

Atenție! Proiectul de OG nu se aplică încă. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie adoptat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial.