Ștampila va fi folosită mai rar la nivelul entităților statului, este adevărat. Aceasta nu va mai fi obligatorie atunci când autoritățile interacționează între ele sau când interacționează cu firmele și persoanele fizice.
Însă ștampila va rămâne obligatorie acolo unde legile prevăd în mod expres că aceasta este necesară. Deputații, adică cei care au dat votul decisiv pe legea de eliminare a ștampilei (169/2019), spun că au evitat să elimine cu totul folosirea acesteia.
„Forma propusă este mai bună pe considerentul că rămân în continuare anumite persoane, instituții sau autorități publice care, prin acte normative de nivel primar, sunt obligate să aplice ștampila pe documentele emise de acestea. De subliniat că nu poate fi identificată cu certitudine și exhaustiv legislația primară în care apare obligația de ștampilare a actelor și documentelor emise de aceste persoane, astfel încât să se poată realiza o exceptare doar a anumitor persoane. În acest context, s-a propus ca să rămână obligate a aplica ștampila doar acele persoane, instituții, autorități care au această obligație într-un act normativ de rangul legii”, au explicat deputații, făcând referire atât la legi, cât și la ordonanțele Guvernului.
Astfel, ștampila va rămâne în continuare o parte importantă a activității entităților de stat. De exemplu, Codul de procedură penală este stabilit prin lege, iar acesta prevede că ștampilarea este necesară, printre altele:
- la emiterea unui mandat de executare a pedepsei cu închisoarea (ștampila instanței de executare);
- la emiterea unui mandat de percheziție la domiciliu (ștampila instanței);
- la emiterea unui mandat de supraveghere tehnică (ștampila instanței);
- la întocmirea procesului-verbal de percheziție informatică (ștampila persoanei care a făcut percheziția).
Și Codul de procedură civilă este stabilit prin lege, iar acesta prevede că ștampila este necesară, de exemplu, în cazul citațiilor pentru procese, la înregistrarea cererilor de chemare în judecată, la dispunerea încheierilor referitoare la executarea silită sau la întocmirea actelor de adjudecare de după licitațiile din cadrul executărilor silite.
Nici Codul de procedură fiscală, alt document aprobat prin lege, nu face excepție de la obligația folosirii ștampilei. Astfel, la procedura fiscală, ștampila este necesară pe actele administrativ-fiscale emise în format tipărit (cu excepția celor tipărite prin centre de imprimare masivă) sau pe anunțurile privind vânzarea la licitație a bunurilor sechestrate în cadrul executării silite.
Însă există și alte legi și ordonanțe care ar putea avea prevederi referitoare la folosirea ștampilei. Acestea sunt doar câteva exemple. Totuși, pe viitor, Parlamentul sau Guvernul ar putea decide să mai restrângă din cazurile în care ștampila este obligatorie.
În esență, începând de vineri, fiecare entitate de stat va trebui, practic, să facă un inventar al legilor și ordonanțelor care îi vizează activitatea, pentru a vedea în ce cazuri (nu) mai este obligată să folosească ștampila.
Comentarii articol (2)