UPDATE: Decizie CCR oficială: Popririle și sechestrele fiscale nu mai pot fi prelungite pe o perioadă nedeterminată, dacă începe și un proces penal adiacent

CCR s-a pronunțat asupra acestei probleme la 1 octombrie și a constatat neconstituționalitatea prevederilor menționate mai sus. În esență, vorbim de două forme ale aceluiași text de lege, ambele considerate contrare Constituției. Decizia nr. 581/2019 este obligatorie din 21 ianuarie 2020, dată la care hotărârea Curții Constituționale a apărut în Monitorul Oficial.

Forma actuală a textului declarat neconstituțional (cea aplicabilă din 2017) prevede că măsurile asigurătorii (adică poprire sau sechestru) dispuse de către organul fiscal vor fi menținute, dacă au fost sesizate organele de urmărire penală, până la soluționarea cauzei penale, de către organele de urmărire penală sau de către instanța de judecată (chiar dacă nu există titlu de creanță fiscală). Cu alte cuvinte, putem discuta și de procese care s-ar întinde pe o perioadă lungă de timp, chiar și ani.

Textul de lege declarat neconstituțional, „deși instituie o limită temporală până la care subzistă măsurile asigurătorii, și anume până la data soluționării cauzei de către organele de urmărire penală sau de instanța de judecată”, nu garantează un interval de timp rezonabil în cadrul căruia organele judiciare ar fi trebuit să acționeze, a reținut Curtea. De asemenea, CCR a scos în evidență și faptul că era afectat „iremediabil dreptul de proprietate privată al contribuabilului asupra bunului supus măsurii”.

CCR s-a pronunțat, de asemenea, și asupra formei textului de lege anterior modificării din 2017, care prevedea că măsurile asigurătorii dispuse de organul fiscal puteau subzista până la dispunerea de măsuri asigurătorii luate în baza legii procedural penale. Și în privința acestei forme, CCR a reținut neconstituționalitatea.

Problema sesizării organelor penale, de către organele fiscale, este una recurentă. Cele din urmă, practic, sunt nevoite să informeze autoritățile penale ori de câte ori, în urma inspecției fiscale, constată fapte care ar putea fi considerate infracțiuni. Prin urmare, puteau fi dese situațiile când se ajunge la dispunerea unor măsuri asigurătorii, fără existența unei creanțe fiscale, sesizarea organelor penale și, astfel, la menținerea acelor măsuri asigurătorii pe o perioadă de timp nedeterminată, care depinde de durata procesului penal.