Analiză: Peste 100 de proiecte și propuneri legislative trec de Senat fără să fie votate, deși trebuiau discutate până vinerea trecută

Senatorii trebuiau să supună la vot, până pe 18 octombrie 2019, 115 propuneri legislative și proiecte de vot. Pentru că n-au făcut-o, ele se consideră adoptate tacit, chiar dacă, poate, dacă ar fi fost votate, unele dintre ele ar fi fost respinse de senatori.

Nu ne rezumăm însă doar la cele 115 de care trebuie să se ia act acum c-au fost adoptate tacit. Dacă ne uităm în urmă, de la 1 septembrie 2019, când a început actuala sesiune parlamentară, de Senat au trecut tacit săptămânal un număr foarte mare de propuneri și proiecte. Pe 2 octombrie, de exemplu, alte 30 de propuneri figurau pe listă cu aceeași "soartă". Pe 23 septembrie, în rând cu alte patru propuneri, un important proiect trecea, tot așa, tacit, de senatori: viitoarea lege a turismului. Pe 16 septembrie, 16 documente erau înscrise în lista adoptatelor tacit, printre care și propunerea  legislativă privind organizarea şi desfăşurarea votului electronic la distanţă.

În rândul celor 115 aflate pe lista de azi de la ședința Senatului regăsim propuneri care vizează domeniul fiscal, circulația pe drumurile publice, asociațiile de proprietari, simplificarea unor proceduri administrative din cadrul instituțiilor publice, dezvoltatorii imobiliari și obligațiile acestora față de cumpărători, reintroducerea coeficienților de salarizare, Legea locuinței, Codul penal, Codul civil, Legea salarizării bugetarilor, calitatea în construcții, votul în afara granițelor, locurile de muncă pentru absolvenți, profesia de bonă, scăderea TVA-ului de la 1 ianuarie, circulația trotinetelor, concediile medicale, sănătatea și securitatea în muncă ș.a.

Adoptarea tacită, permisă de legea fundamentală

Adoptarea tacită se poate întâmpla numai la prima Cameră care trebuie să se pronunțe pe un proiect sau o propunere legislativă. „Prima Cameră sesizată se pronunță în termen de 45 de zile. Pentru coduri și alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. În cazul depășirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate. După adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată, proiectul sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv”, stabilește Constituția României.

Practic, primei Camere i se dă un termen ca să analizeze documentul, să-l treacă pe la toate comisiile de specialitate, să-i propună eventuale modificări și apoi să-l dezbată și voteze în Parlament. Dacă ne uităm la cele mai multe dintre proiectele care trec tacit, ele nu ajung nici măcar să fie dezbătute, având, cel mult, niște avize sau rapoarte de la comisiile pe la care au trecut.

Un proiect adoptat tacit vs. un proiect respins

Un proiect sau o propunere legislativă care devine lege poate ajunge să reflecte doar voința unei Camere din Parlament și atunci când prima Cameră o respinge, dar a doua o adoptă, nu doar în situația în care documentul trece tacit de prima. Există însă o diferență majoră între cele două situații: într-una dintre ele, Senatul nu se pronunță deloc, adică nu-și face treaba.

În privința adoptării unei legi funcționează și un principiu extrem de important: cel al bicameralismului parlamentar. El impune, practic, să nu existe diferențe substanțiale, de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și să nu existe o configurație semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere.

Curtea Constituțională a dezvoltat de mai multe ori, prin propriile decizii, principiul bicameralismului și a subliniat că cele două Camere ale Parlamentului trebuie să conlucreze: prima Cameră este cea de reflecție, a doua e cea de decizie ("este de netăgăduit că principiul bicameralismului presupune atât conlucrarea celor două Camere în procesul de elaborare a legilor, cât și obligația acestora de a-și exprima prin vot poziția cu privire la adoptarea legilor", spunea CCR într-o decizie din 2011).

Faptul că un număr foarte mare de proiecte și propuneri trec de Senat fără să știm dacă senatorii, cei pe care românii îi aleg și-i trimit în Parlament ca să facă legi, sunt sau nu de acord cu conținutul lor, ar trebui să ridice un mare semn de exclamare și de întrebare cu privire la modul de lucru din Senat la ora actuală.