Codul muncii stabilește că un contract individual de muncă încheiat fără „respectarea oricăreia din condițiile legale necesare pentru încheierea [sa] valabilă atrage nulitatea acestuia”. Un exemplu de nerespectare a unor astfel de condiții este angajarea unei persoane în lipsa unui certificat medical, care să ateste că acel angajat este apt de muncă.
În acest context, este important pentru angajator să rețină două lucruri. În primul rând, un contract individual de muncă nul poate fi, în unele cazuri, remediat și, astfel, el poate continua. În al doilea rând, dacă, pentru orice motiv, nu se ajunge la remedierea contractului individual de muncă, se va ajunge la consecințele nulității, adică la lipsirea de efecte a contractului individual de muncă.
Remedierea contractului
Remedierea contractului permite părților să facă demersurile necesare pentru a fi în acord cu normele care nu au fost respectate la momentul încheierii contractului. În limbaj juridic, acest lucru este înțeles ca „acoperirea nulității prin îndeplinirea ulterioară a condițiilor impuse de lege”.
Un exemplu ar fi îndeplinirea unor condiții de vechime în muncă, dacă acestea nu au fost îndeplinite la momentul încheierii contractului. În astfel de situații, nulitatea va fi acoperită la momentul îndeplinirii acestor condiții.
Atenție! Faptul că ați remediat un contract care era lovit de nulitate nu vă garantează că veți scăpa de alte consecințe ale nerespectării obligațiilor legale. De exemplu, dacă una din condițiile cerute pentru încheierea unui contract individual de muncă este îndeplinită ulterior și, astfel, este acoperită nulitatea, acest lucru nu garantează faptul că angajatorul va fi ferit de alte sancțiuni, precum amenzi contravenționale.
Consecințele nulității contractului individual de muncă
Există situații când remedierea contractului nu este posibilă (de exemplu, condițiile de vârstă pentru prestarea unei munci nu au fost respectate și angajatul nu a ajuns la vârsta aceea, pentru a se putea ajunge la acoperirea nulității). În asemenea cazuri, nulitatea își va produce consecințele.
Principala consecință este faptul că un contract nul va fi lipsit de efecte, însă doar pentru viitor, de la momentul constatării nulității. Constatarea se poate face de către părți, prin acordul acestora. În cazul în care, totuși, părțile nu se pot înțelege, ele pot recurge la instanță, pentru a pronunța nulitatea (tot pentru viitor).
În ceea ce privește faptul că nulitatea are efecte pentru viitor, trebuie menționate câteva aspecte importante:
- prestațiile părților nu trebuie, ca regulă, returnate (prin urmare, salariile, contribuțiile etc. rămân plătite);
- în privința salariului, acesta va fi plătit corespunzător cu modul în care au fost îndeplinite atribuțiile de serviciu; cu alte cuvinte, pot exista situații (precum cea în care nulitatea este determinată de lipsa studiilor) când se ține cont, în principal, de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, pentru a se vedea dacă salariatul va fi nevoit să returneze o parte din acesta sau nu;
- vechimea în muncă va fi recunoscută.
În același timp, există și situații în care doar anumite clauze ale contractului de muncă sunt nule, din cauză că salariatului îi sunt stabilite drepturi sau obligații în dezacord cu norme imperative. În asemenea cazuri, Codul muncii prevede că o astfel de clauză nulă va fi „înlocuită de drept cu dispozițiile legale sau convenționale aplicabile, salariatul având dreptul la despăgubiri.”
În final, angajatorul trebuie să știe că ar putea fi obligat să îi acorde angajatului despăgubiri, dacă i-a produs acestuia prejudicii prin ignorarea normelor care trebuiau respectate pentru încheierea validă a contractului de muncă. Însă și reversul e valabil.