Cea mai recentă măsură de acest gen este reprezentantă de Ordonanța Amnistiei, care vizează atât datoriile sub un milion de lei, cât și datoriile de la un milion de lei în sus, înregistrate la finele anului 2018.
„Vorbim de două aspecte. Pe de o parte, vorbim de o renunțare la o parte din veniturile cuvenite bugetului de stat, deci statul renunță la o parte din aceste venituri pe care le-ar fi putut încasa în viitor în anumite condiții. (...)
Pe de altă parte însă, discutând și cu contribuabilii corecți, e un fel de competiție neloială, din nou, pentru că cei care și-au plătit la timp impozitele și taxele nu au avut datorii restante. Au și ei dreptul la replică sau se întreabă, pe bună dreptate, măcar de ce nu primesc niște bonificații. (...)
Din acest punct de vedere, pe piață s-a creat un fel de neliniște cu privire la această măsură, care poate încuraja comportamente deviate. Pentru că, dacă societățile văd că, din când în când, statul vine cu astfel de măsuri, motivația să-ți mai plătești la timp toate dările poate să scadă. (...)
Această restructurare a obligațiilor fiscale restante ar putea fi văzută ca o modalitate prin care este afectată competiția pe piață, pentru că se dă o mână de ajutor unor societăți în detrimentul celorlalte”, a declarat miercuri Alexandra Smedoiu, partener la Deloitte, la o conferință de presă.
Dincolo de amnistiile fiscale date pentru persoanele fizice în anii 2015 și 2019, a mai fost o amnistie fiscală pentru firme cel puțin în anul 2015, plus una în 2018 pentru dezvoltatorii imobiliari persoane fizice. Așadar, observăm că autoritățile, adică fie Guvernul, fie Parlamentul, apelează periodic la asemenea măsuri.
Recent, inclusiv specialiștii de la EY România atrăgeau atenția că amnistiile fiscale dese sunt dăunătoare, pentru că firmele pot privi neplata taxelor și impozitelor ca pe o strategie de finanțare.
„Acest lucru nu înseamnă că amnistia este o soluție la care putem apela de fiecare dată. Amnistia fiscală ar trebui să aibă un caracter excepțional. Acordarea de amnistii fiscale în mod repetitiv riscă să fie contraproductivă, putând duce la concluzia că neplata obligațiilor fiscale la termen poate fi o strategie de finanțare. În plus, caracterul excepțional al amnistiei fiscale este întărit și de întrebările ce pot apărea privind impactul asupra concurenței. Statul ar trebui să folosească toate pârghiile legale, existente deja, pentru a preîntâmpina nevoia unei amnistii în viitor”, a atras atenția Costin Manta, senior manager la EY România.
Referitor la recompensarea contribuabililor corecți, Fiscul are în plan, totuși, introducerea de bonificații pentru cei care își declară și plătesc la timp taxele și impozitele. Bonificația ar urma să fie de 3% din sumele plătite integral și la timp, așa cum a detaliat la o conferință recentă șefa Fiscului. Însă încă mai așteptăm publicarea regulilor pentru aplicarea bonificațiilor, deși promisiunea era că apar luna trecută.