avocatnet.ro 
__________
ACTUALIZARE (31.12.2022): Proiectul de la punctul 3 a devenit, între timp, Legea 171/2021. Proiectele de la punctele 1, 4 și 5 au fost respinse definitiv de Parlament și nu se pot aplica. Proiectul de la punctul 2 încă se află la Camera Deputaților în așteptarea votului decisiv.
__________
Prezentăm, mai jos, câteva exemple:
1) „Clubul pensionarilor de la bloc”: Printr-un proiect de lege, s-a propus asigurarea, în fiecare bloc de locuințe, a unor spații care să permită organizarea cluburilor pentru pensionari. Practic, va deveni obligatorie asigurarea unui astfel de spațiu, dacă într-un bloc vor exista mai mult de 25 de apartamente. Proiectul este unul care merită urmărit, cu atât mai mult cu cât el a trecut de Senat și, acum, se află în Camera Deputaților, ca organ decisiv.
2) Programul „prima lumină”: în esență, ideea proiectului legislativ este una care chiar s-ar putea dovedi de real ajutor. Se dorește implementarea unui program care să le asigure românilor care trăiesc în gospodării izolate și neracordate la o sursă de curent electric ajutor financiar pentru remedierea problemei. La fel ca în cazul proiectului precedent, Senatul a adoptat propunerea și, acum, se află în fața Camerei Deputaților, ca organ decizional final.
3) Parlamentul pare să legifereze și acolo unde nu e clar ce beneficii aduce. La Senat a fost depus recent un proiect privind recunoaşterea perioadei 6 - 31 decembrie ca perioadă oficială a sărbătoririi colindului românesc. Conform inițiatoarei, propunerea „vine în sprijinul manifestărilor culturale realizate de către păstrători ai tradiţiei şi obiceiurilor din toată ţara”. Este greu de văzut cum proiectul, în sine, ar putea aduce un plus de valoare unor manifestări culturale atât de vechi și impregnate în tradiția poporului român cum sunt colindele de Crăciun. Bineînțeles, asta dacă nu se doresc finanțări ale unor astfel de manifestări, ceea ce e diferit. Aici, însă, sunt implicate și alte chestiuni (cum e cazul dreptului ajutoarele de stat, dacă ceea ce e finanțat e o activitate economică), ca astfel de finanțări să poate fi făcute legal.
4) Există o propunere privind autonomia Ținutului Secuiesc. Mă refer la această propunere ca fiind neobișnuită, din cauza caracterului fundamental vizat de un astfel de proiect: statutul unui teritoriu. Proiectul a fost înregistrat foarte recent la Senat și este abia la începutul parcursului legislativ. În esență, autonomia vizează „recunoașterea și transferul competențelor sporite și specifice regiunii și autorităților sale alese”. În același timp, redacția avocatnet.ro nu are nicio poziție legată de această problemă și înțelege sensibilitățile implicate într-o astfel de situație.
5) Un stat funcțional există prin instituțiile sale, specializate de multe ori. De aceea, vedem instituții cu competență specifică în domeniul protecției consumatorului, în cel al concurenței sau în cel al protecției datelor. Însă, uneori, o specializare „excesivă” poate să existe. Un exemplu este dat de „Comisia Națională de Alăptare”, propusă printr-un proiect care a trecut recent de Senat, ca primă cameră. Comisia ar avea scopul „de a promova, proteja și susține alăptarea în România prin politici publice și ghiduri specifice. Mai mult, se dorește crearea cadrului în care să se dezvolte „specialiști în domeniul alăptării și lactării”, prin introducerea în CAEN a meseriei de „consultant în lactație certificat internațional”.
6) De alte dăți, Parlamentul (tehnic, inițiatorii) decide retragerea unor propuneri neobișnuite. Astfel a fost situația și cu proiectul legislativ numit "Legea recunoştinţei între generaţii". În ciuda numelui, legea era mult mai extinsă și viza, în esență, reglementarea raporturilor între rudele în linie dreaptă (copii și părinți, de exemplu). Aceasta viza obligații precum cele de întreținere. În general, însă, erau repetate obligații deja existente.
În 2019, la Senat au fost înregistrate 219 proiecte legislative, în timp ce la Camera Deputaților au fost înregistrate 673.
danaa1
Comentarii articol (1)