1. Pentru a preveni situațiile în care consumatorii sunt cei care suportă exclusiv devalorizarea leului, o propunere legislativă vizează obligarea denominării (exprimării) contractelor de utiliăți, vânzări de bunuri sau vânzări de servicii numai în lei (dacă atât profesionistul, cât și consumatorul sunt rezidenți în România). În același timp, firmele ar avea posibilitatea indexării prețurilor, pentru a nu fi cele care suportă integral fluctuațiile cursului de schimb.
2. Produsele care nu sunt făcute din lapte nu ar mai putea fi numite „lactate”. E vorba de o propunere ce ar interzice comercializarea produselor precum „laptele de soia”, laptele de migdale” sau „smântâna vegetală” cu titluri ce sugerează că ar fi vorba de lactate, în realitate fiind vorba de produse vegetale.
3. În privința firmelor și a organizațiilor non-guvernamentale, schimbarea (în iulie 2019) legislației privind prevenirea spălării banilor le-a obligat să le arate autorităților, printr-o declarație, cine le controlează cu adevărat (e vorba de „declarația privind beneficiarul real”). Însă astfel de entități ar putea fi scutite de asemenea obligații, în unele cazuri: de exemplu, nu va mai fi nevoie ca declarația să fie depusă anual, ci doar atunci când apar schimbări în privința datelor persoanelor ce controlează o firmă.
4. Marii crescători de porci s-ar putea să fie nevoiți să se supună unor noi reguli, pentru a se evita extinderea epidemiei de pestă porcină africană. E vorba de obligații de înregistrare a datelor privind animalele crescute într-un registru specific sau de elaborarea unui „plan de biosecuritate”, adică a unor serii de măsuri luate cu rolul de a preveni extinderea bolilor în crescătorii.
5. Autoritățile cu atribuții normative și legislative în România se contrazic și, astfel, creează o situație impredictibilă pentru companii și persoane fizice. Șapte ordonanțe ale Guvernului, ce au fost adoptate și aplicate temporar, sunt respinse în Parlament sau urmează să fie. O parte din aceste ordonanțe vizează domenii importante pentru firme, precum cel fiscal sau al achizițiilor publice, în timp ce altele vizează considerente relevante pentru persoane fizice, precum alocațiile copiiilor.
Atenție! E vorba, aici, de proiecte de acte normative, ce nu se aplică, deocamdată. Pentru aceasta, ele trebuie adoptate de instituția competentă (și, dacă e vorba de legi, și promulgate de președintele României) și publicate în Monitorul Oficial.
Comentarii articol (0)