Nu poți să rezolvi mare lucru online în relația cu statul. Pentru că statul n-a făcut mare lucru să rezolve asta în ultimii ani

Câte dintre lucrurile din activitatea curentă a profesioniștilor și persoanelor fizice și care se fac în raport cu autoritățile și instituțiile centrale/locale se pot face realmente electronic? Și dintre acelea, puține, câte merg brici?

Două exemple care-mi vin în minte, pentru un început destul de promițător al interacțiunii strict electronice:

• cetățeanul de rând vrea să își facă un cont în Spațiul Privat Virtual (SPV) - îi folosește să schimbe două, trei documente cu Fiscul, să fie notificat de autoritățile fiscale ș.a.m.d.; ca să îl activeze, trebuie să treacă pe la un ghișeu al Fiscului; partea bună e că tot restul procedurii de obținere a contului în SPV chiar e electronică;
   
• pentru un cont de acces pe site-ul Casei Naționale de Pensii Publice, cont ce poate fi folosit pentru a avea acces la tot felul de informații privitoare la calitatea de asigurat/contributor la pensii (de pildă, să vezi dacă angajatorul ți-a plătit contribuțiile), e nevoie, de asemenea, de o plimbare pe la o casă de pensii.

Faptul că statul a gândit aici două proceduri care presupun musai un contact cu autoritatea respectivă potolește deja curba entuziasmului celui care crede că poate să-și rezolve treaba strict electronic. Nu poate.

Dacă te gândești că e dificil să mapezi toate tipurile de interacțiuni pe care le poți avea electronic cu statul ca să te achiți de niște obligații sau să accesezi niște drepturi, greșești. E foarte ușor să inventariezi ce poți face online pentru că sunt foarte puține chestiuni. Pentru firme, cam tot ceea ce se poate face online, se face adesea în condiții foarte grele. De pildă: interacțiunea cu Fiscul, de care contabilii se plâng non-stop; când se apropie un termen lunar de depunerea unor declarații, serverele Fiscului leșină din cauza suprautilizării. Deseori, site-ul Registrului Comerțului dă și el semne de oboseală.

Avocați, contabili, consultanți spun: da, poți să depui declarația online, dar tot trebuie să duci cutare hârtie în mod fizic la un ghișeu. Declarația privind beneficiarul real, de pildă, obligatorie pentru atât de mulți operatori economici de la noi, dar și pentru ONG-uri nu poate fi rezolvată electronic, se plânge mediul contabil de câteva zile încoace, în contextul coronavirusului.

Dacă vrei să te asiguri la sănătate ca independent, poți să depui declarația unică online și să plătești contribuția la sănătate tot online, dar un drum până la casele de sănătate tot trebuie să faci, ca să arăți declarația și să-ți faci contractul cu Casa.

Întreb câțiva avocați: ce-ai vrea să poți face online în relația cu autoritățile/instituțiile publice din ce faci constant în activitatea ta și nu poți, la acest moment?

Unul dintre ei îmi răspunde: "aș vrea să nu mai ies în fiecare zi din birou, ca să fiu sincer - nu pentru hârțoage pe care le-aș putea trimite doar electronic și să fie suficient".

Altcineva îmi spune: "ANAF nu reacționează la emailuri. Pretind că ai SPV și te descurci acolo. Acum, în contextul crizei acesteia, doar prin email poți depune cereri. La primării, trebuie să mergi la registratură și să depui și să primești număr de înregistrare, altfel, nu te ia nimeni în seamă. Autorități cu competențe de autorizare (ISC, DSP etc.) - trebuie să depui dosarul la ghișeu".

Cât despre instanțe, unele au implementat dosarul electronic, altele nici nu visează.

Ce facem în perioada asta cu documentele de autentificat, se întreabă două avocate cu care am vorbit recent:

• "Ce te faci dacă ești suspect de coronavirus? Sau dacă un act trebuie semnat de mai multe persoane, care trebuie să se prezinte toate odată la notar - și vorbim aici de nevoi urgente (de pildă: împuterniciri pentru diverse)"
• "Nu s-a suspendat obligația legală ca unele documente să fie notariale, de exemplu, semnătura administratorului pentru înființare firmă. La actele notariale, e durere mare".

Nici lucrul privat - privat nu poate fi salvat întrutotul prin interacțiunea strict electronică. Să nu uităm că  numeroase firme lucrează numai cu facturi pe hârtie. Nu mai târziu de ieri vedeam un schimb de replici între contabili care-și puneau problema ce să facă cu maldărele de hârtii primite de pe la toți clienții zilele astea - pe bună dreptate, oamenii aveau reticențe de ordin sanitar, în plină epidemie de coronavirus. "Degeaba merg pe jos în loc să iau autobuzul, dacă mă spăl pe mâini cu cele 150 de hârtii primite într-o zi", spunea un contabil.

Nu ne putem pune realmente problema să oprim cu totul activitatea în zilele astea - nu ne permitem să facem asta.

O avocată îmi spune că nici interacțiunea cu băncile nu se face întotdeauna fără să dea ochii cu cineva, la un ghișeu: "În special pentru radierile de la Biroul de credit. Din toate băncile din România, sunt vreo trei care nu acceptă decât cereri în format fizic. Vor să vadă, spre exemplu, delegația avocațială în orginila - mai rău ca instanțele!

Avem nevoie de documente în original pentru anumite lucruri: de exemplu, la bancă, certificat constatator de la Registrul Comerțului. Deși online se poate semna pentru conformitate și tot aia e, însă ei vor să vadă în continuare ștampila".

Să ne întoarcem însă la stat: dosarul cu șină, coșmar permanent și motiv de glumă adesea. Sunt ghișee de unde pleci plângând dacă nu-l prezinți - așa au apărut și cei care vând, la suprapreț, dosare și alte banalități obligatorii în chiar sânul instituțiilor respective. Nu funcționarii sunt însă de vină pentru situațiile create, pentru drumurile tur-retur între autorități și pentru cozile de la ghișee - de vină e statul, care n-a făcut mare lucru în toți acești ani pentru a simplifica interacțiunea cu cetățeanul.

Acum, când o situație absolut neprevăzută și extrem de sensibilă ne forțează să ne ferim cât de mult în interacțiunea unii cu alții, când un pericol nevăzut ne forțează să încălecăm internetul din birourile sau casele noastre mai abitir ca niciodată, acum, se vede cel mai bine cât de inactiv a fost statul în demersurile de digitalizare. Toți cei care pretind acum de la noi o interacțiune limitată cu funcționarii de la ghișee, n-au mai trecut pe la unele de foarte multă vreme.