avocatnet.ro 
1. Subvenționarea indemnizațiilor de șomaj tehnic. Concret, este vorba de două categorii de firme. Mai întâi, companiile care se închid (sau își reduc activitatea) în urma deciziilor autorităților în perioada stării de urgență. Pentru acestea, statul acoperă indemnizația de șomaj tehnic de 75% din salariul de bază, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut aferent anului 2020, în baza certificatului de stare de urgență obținut de la Ministerul Economiei. Apoi sunt companiile care sunt afectate indirect de răspândirea coronavirusului - acestea pot beneficia de subvenționarea indemnizațiilor de șomaj tehnic pentru maximum 75% dintre salariații activi la data de 21 martie 2020, în baza unei declarații pe propria răspundere. Aici trebuie menționate și indemnizațiile subvenționate pentru liberele salariaților părinți. Mai precis, în cazul salariaților părinți care au copii de până la 12 ani, care au cursurile școlare suspendate, angajatorul dă libere plătite cu 75% din salariul de bază, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut. Apoi, sumele se recuperează de la stat.
2. Amânarea plății chiriei și a utilităților. O altă măsură importantă vizează IMM-urile care-și întrerup activitatea, total sau parțial, în timpul stării de urgență, din cauza deciziilor autorităților publice (de exemplu, restaurante, baruri, hoteluri, cabinete stomatologice etc.). Acestea beneficiază de amânarea plății chiriilor pentru sediul social și sediile secundare, dar și de amânarea plății utilităților (curent, gaze, apă, telefonie, internet), însă numai dacă vor obține un certificat de stare de urgență de la Ministerul Economiei.
3. Amânarea primei plăți a impozitelor locale. Toate persoanele din România care la finele anului trecut dețineau mașini, clădiri sau terenuri au timp să achite prima tranșă a impozitelor locale aferente până la 30 iunie 2020, în condițiile în care termenul inițial era 31 martie 2020.
4. Iertarea de dobânzi și penalități și suspendarea popririlor bancare. În cazul obligațiilor fiscale care devin scadente din data de 21 martie 2020, dacă nu sunt achitate până după 30 de zile de la încetarea stării de urgență, autoritățile nu stabilesc dobânzi și penalități de întârziere. În același timp, nu se mai fac popriri pentru creanțele bugetare, cu unele excepții, băncile aplicând automat, fără vreo formalitate din partea Fiscului, această măsură.
5. Credite garantate de stat, cu dobândă subvenționată. O altă măsură este posibilitatea IMM-urilor de a accesa credite pentru finanțarea capitalului de lucru și credite pentru investiții, garantate, în funcție de ce fel de întreprinderi este vorba, în procent de până la 90%. În plus, cel puțin până în martie 2021, statul va subvenționa dobânzile aferente acelor credite.
Ce sunt IMM-urile și cum știi dacă te încadrezi la categoria asta
Așa cum scriam mai sus, ajutoarele vizează, în mare, IMM-urile, iar definirea legală a acestora este făcută prin Legea 346/2004.
Trebuie subliniat că o întreprindere este considerată orice afacere autorizată pentru activități de producție, comerț sau prestări de servicii. Adică, mai precis, așa cum este subliniat la articolul 2 din lege, societățile, PFA-urile, II-urile și IF-urile, dar și ONG-urile care desfășoară activități economice.
Actul normativ prevede la articolul 3 că IMM-urile sunt întreprinderile care au un număr mediu anual de salariați mai mic de 250 și care au o cifră de afaceri anuală netă de maximum 50 de milioane de euro (echivalent în lei) sau care dețin active totale de maximum 43 de milioane de euro (echivalent în lei), conform ultimei situații financiare aprobate. Activele totale sunt cele imobilizate, cele circulante și cheltuielile în avans.
„Datele utilizate pentru calculul numărului mediu anual de salariați, cifra de afaceri netă anuală și activele totale sunt cele raportate în situațiile financiare aferente exercițiului financiar precedent, aprobate de adunarea generală a acționarilor sau asociaților”, este subliniat în legea amintită.
În funcție de numărul mediu anual de salariați și de cifra de afaceri anuală netă sau activele totale deținute, IMM-urile intră în trei mari categorii (articolul 4 din lege), după cum urmează:
- microîntreprinderi: au până la nouă salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la două milioane de euro (echivalent în lei);
- întreprinderi mici: au între zece și 49 de salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la zece milioane de euro (echivalent în lei);
- întreprinderi mijlocii: au între 50 și 249 de salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 de milioane de euro (echivalent în lei) sau dețin active totale care nu depășesc 43 de milioane de euro (echivalent în lei).
Practic, orice act normativ care face referire la IMM-uri trebuie raportat la definirea oficială din Legea 346/2004. Dincolo de aceste limite deja vorbim de întreprinderile mari, care, în mod evident, nu intră în categoria IMM-urilor.
Totuși, există măsuri general-valabile, care se aplică și marilor întreprinderi - amânarea plății primei tranșe a impozitelor locale, subvenționarea indemnizațiilor de șomaj tehnic și iertarea de penalități și popriri.
laviniadumitru