Epopeea e-Popriri, o poveste cu sfârșit amânat, din nou și din nou

În iunie 2017, se implementase un mecanism online pentru înființarea și ridicarea popririlor bancare. Am putea să-i spunem e-Popriri - versiunea 1.0, deși el nu se numește așa. Chiar dacă sistemul promitea o înființare și ridicare rapidă a popririlor bancare, ulterior s-a dovedit că avea mari probleme.

Ce probleme? Dacă un datornic avea bani în mai multe conturi, sistemul trimitea popriri la toate băncile și băncile trimiteau bani la Fisc, însă fără să știe cine ce bani a trimis și dacă datoria a fost acoperită. Din acest motiv, e-Popriri 1.0 s-a dovedit a fi un sistem lacom, care îngurgita mai mulți bani decât era necesar.

Între timp, iată că s-a făcut august 2019 și Fiscul începea să facă pași pentru e-Popriri - versiunea 2.0 (abia acum apare, negru pe alb, denumirea aceasta). O minunăție, așa se preconiza. În sfârșit, sistemul automatizat de comunicare și ridicare a popririlor bancare urma să facă în așa fel încât să nu mai pape mai mulți bani decât îi zicea regimul alimentar fiscal. La acel moment, s-a stabilit ce direcție a Fiscului urma să folosească sistemul.

Câteva luni mai târziu, în octombrie 2019, povestea părea să aibă un final fericit iminent. Ministrul finanțelor de la acel moment, Eugen Teodorovici, anunța că sistemul e-Popriri 2.0 e gata și va funcționa până la finele anului. Totuși, aplicația nu putea fi folosită încă, pentru că era nevoie de niște modificări la Codul de procedură fiscală - modificări care așteptau cuminți în Parlament ultimul vot al procedurii de legiferare.

Finele anului a venit și a trecut, iar ministrul care promisese ce promisese a fost înlocuit de alt ministru - Florin Cîțu. e-Popriri 2.0 stătea tot în așteptare.

La sfârșitul lunii ianuarie 2020, au venit și mult-așteptatele modificări ale procedurii fiscale. Au venit până la urmă prin ordonanță a Guvernului, pentru că în Parlament stăteau degeaba. Părea că suntem, într-adevăr, pe ultima sută de metri. Trebuia doar să apese cineva butonul de pornire al sistemului e-Popriri 2.0.

O lună mai târziu, în februarie 2020, șefa Fiscului, Mirela Călugăreanu, făcea și marele anunț: în luna martie 2020, e-Popriri 2.0 urma să devină funcțional. Și lucrurile chiar păreau să se miște. Spre mijlocul lunii martie venea ordinul de ministru al finanțelor cu regulile mecanismului e-Popriri 2.0, care stabilea și o dată certă pentru activare: 27 martie 2020.

Îmbunătățirea radicală a înființării și ridicării popririlor bancare era o certitudine. Ceva inevitabil. Și, totuși, n-a fost, pentru că a izbucnit epidemia de coronavirus.

În data de 16 martie 2020, România intra în stare de urgență și apoi, la câteva zile distanță, Guvernul suspenda, efectiv, popririle bancare pentru datorii fiscale. Pentru cât timp? Cât durează starea de urgență și încă 30 de zile după terminarea acesteia. Starea de urgență se va termina la finele zilei de 14 mai 2020, iar cele 30 de zile suplimentare de suspendare vor expira la finele zilei de 13 iunie 2020.

Totuși, erau niște excepții de la suspendarea popririlor bancare. Poate că mai erau niște speranțe că e-Popriri 2.0 funcționează la turație mică, în așteptarea zilei de 14 iunie 2020? Nici asta n-a fost să fie.

Zilele trecute, Fiscul a mai pus în dezbatere niște modificări prin ordin - modificarea unor acte-standard de folosit în procedura de înființare și ridicare a popririlor. În referatul de aprobare al proiectului de act normativ scrie clar că acestea sunt necesare pentru a activa sistemul e-Popriri 2.0. Așadar, mult-așteptatul mecanism ultraprecis nu funcționează nici măcar pentru acele excepții de la suspendarea popririlor.

Când va deveni operațional e-Popriri 2.0? Cine poate ști? Noi am întrebat Fiscul, dar s-ar putea să nu știe nici el de câte permutări și amânări mai e nevoie.