UPDATE: Modificări la Codul silvic, în vigoare de vineri: Înăsprirea sancțiunilor penale, crearea cadrului de acordare a ajutoarelor de stat și alte schimbări

Legea nr. 197/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic a apărut în Monitorul Oficial nr. 823, din 8 septembrie, și urmează să se aplice din 11 septembrie. Aceasta aduce o serie de schimbări importante anumitor prevederi din Codul silvic, inclusiv în ceea ce privește înăsprirea unor infracțiuni din domeniu.

Iată unele dintre cele mai importante modificări aduse legii actuale:

Extinderea infracțiunilor și înăsprirea tratamentului penal al unor fapte

➤ Transportul de lemn, fără documente, va fi considerat infracțiune

O faptă nouă va fi sancționată penal, după ce a fost introdusă prin Legea nr. 197/2020. E vorba de transportul de material lemnos, dacă depășește 10m³ , fără să fie însoțit de documente specifice de transport. Nu contează mijlocul de transport folosit. Pedeapsa pentru o asemenea faptă este amenda sau închisoarea de la șase luni la un an, alături de confiscarea materialelor lemnoase care fac obiectul transportului.

De asemenea, vor fi confiscate și mijloacele de transport folosite în felul menționat mai sus, precum și orice alte bunuri care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la săvârșirea infracțiunii.

Transportul fără documente nu este ceva ce înainte a fost legal. La fel ca acum, era interzis transportul de materiale lemnoase, indiferent de proveniență, fără să existe documente specifice de transport și „din care să rezulte cu certitudine legalitatea provenienței acestora”. Doar că, de vineri, fapta va fi sancționată penal.

➤ Tăierea arborilor, fără drept, va fi pedepsită mai strict

Legea nr. 197/2020 a introdus un regim penal, în general, mai nefavorabil, pentru tăierea, fără drept, de arbori, din fondul forestier național (atât proprietate publică, precum și privată). Astfel, sancțiunile pentru această infracțiune vor fi:

• închisoare de la șase luni la un an sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de până la cinci ori prețul mediu al unui m³ de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei; 
• închisoare de la un an la trei ani, dacă valoarea prejudiciului produs este cuprinsă între limita prevăzută mai sus și de cel mult 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui m³ de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei;
• închisoare de la doi la șapte ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui m³ de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei.

Înainte, era considerată infracțiune doar tăierea ilegală atunci când prejudiciul era de cel puțin cinci ori mai mare decât prețul mediu al unui m³. Sau, deși era sub limita aceasta, era comisă de cel puțin două ori, într-un an (și, cumulate, prejudiciile rezultate în urma celor două fapte depășeau limita de cinci m³). Astfel, prima abatere nu era sancționată penal, în timp ce acum e. 

În plus, limitele de mai sus vor fi majorate cu jumătate, dacă faptele vor fi comise în următoarele împrejurări:

• de o persoană având asupra sa o armă sau o substanță narcotică ori paralizantă;
• în timpul nopții;
• în pădurea situată în arii naturale protejate de interes național;
• de personal silvic.

➤ De asemenea, a fost înăsprit regimul penal al furtului de arbori doborâți sau rupți de fenomene naturale ori de arbori care au fost tăiați ori scoși din rădăcini, precum și al oricăror alte produse specifice ale fondului forestier național

În concret, o astfel de faptă va fi sancționată penal cu: 

• închisoare de la șase luni la un an sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de până la cinci ori prețul mediu al unui m3 de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei; 
• închisoare de la un an la 3 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este cuprinsă între limita de mai sus și de cel mult 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui m3 de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei;
• închisoare de la doi la șapte ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui m³ de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei.

Și aici va avea loc o majorare cu jumătate a limitelor speciale ale pedepsei, dacă fapta va fi comisă:

• de o persoană având asupra sa o armă sau o substanță narcotică ori paralizantă;
• în timpul nopții;
• în pădurea situată în arii naturale protejate de interes național;
• de personal silvic.

➤ Crearea de prejudicii prin activități autorizate de exploatare a lemnului nu va fi pedepsită penal

Legea nr. 197/2020 a introdus o prevedere expresă conform căreia „prejudiciile inevitabile constatate de către personalul silvic abilitat, ca urmare a activităților autorizate de exploatare a lemnului, nu constituie infracțiuni”.

Pentru aceasta, însă, va fi nevoie ca operatorul economic ce va exploata să depună la ocolul silvic o solicitare scrisă în care să specifice volumul prejudiciat.

Interzicerea expresă a folosirii de documente de transport neconforme realității și alte schimbări

➤ Deținerea unor documente neadecvate realității a fost interzisă expres

Legea nr. 197/2020 a introdus interdicția transportului și comercializării materialelor lemnoase care nu corespund documentelor care atestă proveniența materialelor lemnoase. De altfel, această interdicție trebuie văzută ca o completare a cadrului legal prevăzut anterior, în sensul că nu este interzis doar transportul fără documente, ci și cel cu documente însoțitoare care nu reflectă realitate.

Ce e interesant e că Legea nr. 197/2020 nu prevede și o infracțiune corespunzătoare faptei de mai sus, ceea ce ar putea ridica semne de întrebare din punct de vedere al logicii actului normativ. Practic, se pune întrebarea dacă transportul neînsoțit de documente (faptă pedepsită penal) este, neapărat, mai grav decât transportul însoțit de documente ce nu reflectă realitatea. Sau, chiar dacă ar exista o diferență, tot s-ar pune problema dacă pericolul social al transportului din ultima categorie nu justifică, totuși, un tratament penal.

➤ Persoanele fizice și juridice nu vor mai beneficia de asigurarea, din partea statului, a costurilor serviciilor silvice pentru fondul forestier, dacă nu au documente de proprietate asupra fondului forestier în cauză

Până la intrarea în vigoare a Legii nr. 197/2020, Codul silvic prevede că statul asigură acoperirea costurilor de mai sus, pentru suprafețe forestiere de cel mult 30 ha, chiar și dacă deținătorii fondurilor nu puteau dovedi proprietatea asupra acestora.

De vineri, acest lucru nu va mai fi posibil, beneficiind de fondurile de mai sus doar cei care vor putea face dovada proprietății. 

➤ La nivel declarativ, statul vrea să acorde mai multe ajutoare de stat pentru operatorii economici din domeniul forestier

Legea nr. 197/2020 a introdus un paragraf conform căruia statul va acorda ajutoare de stat pentru operatorii economici menționați mai sus, în vederea acoperirii costurilor cu:

• contravaloarea cheltuielilor de instalare a vegetației forestiere și de întreținere a acesteia până la închiderea stării de masiv pe suprafețele compacte de fond forestier, de minimum 0,5 ha, afectate de factori biotici și/sau abiotici;
• contravaloarea pierderii de creștere, care se acordă anual, pe o perioadă de 10 ani, pentru suprafețele;
• contravaloarea costurilor generate de recoltarea produselor accidentale.

Atenție! Spuneam, mai sus, că ajutorul, în acest moment, nu poate fi accesat. Pentru aceasta, va fi nevoie ca autoritățile să vină cu norme detaliate, unde să prevadă, exact, ce ajutor de stat se va da, care este valoarea acestuia și cum poate fi accesat. 

➤ Mai multe clarificări cu privire la cum poate publicul să intre într-o pădure.

Și până acum existau prevederi în Codul silvic (Legea nr. 46/2008) cu privire la cum poate publicul să intre într-o pădure. Era specificat, în Codul silvic, înainte de Legea nr. 197/2020, faptul că intrarea și deplasarea într-o pădure trebuia să se facă prin „zone amenajate și pe trasee marcate în acest sens”.

În plus, era interzis accesul cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede, în afara cazurilor în care se desfășurau activități sportive, de recreere și turism, care se puteau practica numai cu acordul șefului ocolului silvic sau a proprietarului fondului forestier, după caz.

Ce a adus nou Legea nr. 197/2020 a fost să prevadă că atât oamenii, când intră fără vehicule, cât și bicicliștii (care nu sunt prevăzuți, expres, la acest moment, în Codul silvic) vor putea să intre în păduri atât timp cât se deplasează prin zonele amenajate și traseele marcate (la care m-am referit și mai sus).

Un alt aspect interesant e că activitățile sportive, de recreere și de turism se vor putea defășura în pădure doar dacă vor avea loc într-un mod „organizat”. Din păcate, nici Codul silvic și nici proiectul de lege nu definesc sintagma „organizat”. O interpretare, oricum, trebuie să fie dată, din cauză că o prevedere legală nu poate fi golită de sens.

În concret, o aplicare plauzibilă s-ar putea face prin raportare la context și la unul din scopurile Codului silvic - de a asigura sustenabilitatea resurselor forestiere naționale (prevederea discutată aici se va afla în capitolul dedicat pazei și protecției pădurilor, la rândul său aflat în Titlul al III-lea al legii - „Gestionarea durabilă a pădurilor”).

Așadar, s-ar putea presupune că termenul „organizate” se referă la necesitatea de a se concretiza un plan cu privire la cum va fi folosit fondul forestier în cauză, pentru asemenea activități (traseu, de exemplu).

Atenție! Obligația de a permite accesul în pădure se pare că îi revine atât statului, cât și proprietarilor privați de fonduri. Ar putea părea ciudat că un proprietar de fond privat are asemenea obligații, însă fondul forestier național include și pădurile private. Conform Codului silvic, inclusiv astfel de păduri „constituie bun de interes național”.

În acest context, o limitare (dar redusă la minimum) a exercitării dreptului de proprietate ar putea fi justificată. De aceea, și Legea nr. 197/2020 a introdus o prevedere de echilibrare a intereselor, în sensul că este obligatoriu acordul proprietarului privat al unui fond forestier cu privire la amenajarea de poteci şi trasee pentru plimbare, alergare şi biciclete. Tradus, acest lucru ar presupune că proprietarul ar controla și locurile pe unde se face amenajarea respectivă.

Probleme de constituționalitate ale legii?

Spuneam, mai sus, că atât fapta de tăiere ilegală de arbori, cât și cea de furt de arbori sunt pedepsite penal în funcție de gravitatea prejudiciului. Legea nr. 197/2020 a stabilit că momentul la care se va lua în considerare prejudiciul este cel al constatării faptei, nu cel al comiterii faptei, cum era cazul, până acum - și cum va fi, în continuare, în cazul acelor infracțiuni nemodificate. 

Autorii acestor modificări - incluse în amendamente aduse în Camera Deputaților, înainte de votul final - justifică această schimbare prin referire la faptul că, în practică, nu se poate stabili data comiterii faptei și, astfel, ar exista o imposibilitate de stabilire a prejudiciului.

Problema, aici, e că noua forma a prevederii ar fi neconstituțională, din cauza lipsei de previzibilitate a aplicării ei. În concret, persoana care comite fapta nu are de unde să știe sub incidența cărei legi penale ar fi, din cauză că ea este dată de valoarea prejudiciului, care ar fi raportat la un eveniment din viitor, ceea ce determină imprevizibilitatea aplicării normei (mai multe detalii despre importanța legii penale previzibile pot fi găsite, de exemplu, la paragraful 21 din Decizia Curții Constituționale nr. 603/2015). 

Pentru a da un exemplu concret, Codul silvic, în forma actuală, stabilește că prețul mediu al unui m³ de lemn se aprobă prin lege, la fiecare cinci ani - înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 197/2020, era vorba de o modificare a acestui preț în fiecare an (cel puțin teoretic). La prima vedere, extinderea la cinci ani ar trebui să rezolve problema previzibilității. În cele mai multe cazuri, da. Însă ce se întâmplă atunci când fapta e comisă în ultimul an dintr-o perioadă de cinci ani, urmând ca ea să fie constată în anul următor, ulterior modificării prețului? În asemenea situații, aplicarea concretă a normei s-ar putea să nu mai fie la fel de previzibilă și, de aceea, s-ar putea ca norma să fie neconstituțională.

De asemenea, o astfel de măsură (de stabilire a prejudiciului în funcție de un moment viitor comiterii faptei) ar fi contrară și obligațiilor pe care le are România în temeiul Convenției europene a drepturilor omului. În concret, e vorba de articolul 7 din Convenție, ce interzice pedeapsa penală în lipsa unei legi clare, previzibile și precise, care să-i permită persoanei vizate să își dea seama când o faptă este pedepsită penal și să poată să acționeze în cunoștință de cauză (de exemplu, paragraful 61 din cadrul cauzei Plechkov contra României, soluționată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în 2014).

O problemă de constituționalitate ar putea apărea și în cazul infracțiunii de interzicere a transportului de materiale lemnoase, neînsoțite de documente specifice pentru acel transport.

Cum spuneam mai sus, în cazul unei astfel de fapte, vor fi confiscate și mijloacele de transport a materialelor lemnoase și orice alte bunuri care vor fi folosite sau destinate pentru a fi folosite în transportul ilegal precizat mai sus.

Și aici s-ar putea ridica anumite probleme de constituționalitate a măsurii (de confiscare), întrucât e vorba de o limitare a unui drept fundamental, dreptul de proprietate. Pentru a da un exemplu, concret, transportul ilegal de cel puțin 10 m³ de lemn presupune o masă lemnoasă cu valoare, la acest moment, de 1.640 lei (conform Legii nr. 265/2017, prețul mediu al unui m³ de lemn este de 164 lei). 

În acest context, o situație ipotetică ar putea fi folosirea unei mașini de teren, de zeci de mii de euro, pentru transportul ilegal de lemn, în valoare de 1.640 de lei (minimul de la care este declanșată infracțiunea, prin raportare la exemplul de mai sus). Este clar că, într-o asemenea situație, confiscarea este vădit disproporțională (pentru un exemplu unde s-a pus problema proporționalității confiscării, unde obiectele vizate de infracțiune erau mult mai periculoase, poate fi consultată Decizia Curții Constituționale nr. 725/2016, la paragrafele 25-26). 

Atenție! Legea nr. 197/2020 a fost oficializată, însă ea va intra în vigoare abia în 11 septembrie.