Cu Cătălin Teniță, despre responsabilitate guvernamentală, stat responsabil și proiecte legislative de viitor

Primul om care a răspuns pozitiv mesajelor noastre a fost Cătălin Teniță. E unul dintre antreprenorii extrem de cunoscuți în lumea internetului românesc. Iar anul ăsta candidează, din partea alianței USR PLUS, la Camera Deputaților. Am vorbit cu el despre câteva dintre proiectele pe care le are în minte și despre modul în care se gândește să le împingă pe agendă publică în viitor. 

Despre ce am discutat?

Despre câteva dintre proiectele pe care Cătălin le vede ca fiind de natură să schimbe viitorul românilor, măcar într-o anumită măsură. Despre impactul lor și lucrurile care au fundamentat apariția acestor proiecte. Iată, mai jos, câteva cuvinte despre unele dintre proiectele discutate. Multe vor fi în Parlament anul viitor.

Transparență în atribuirea contractelor prin adoptarea unui model de tip open-contracting compatibil cu standardul propus de Banca Mondială/OECD

Legile privind achizițiile publice și Agenția Națională pentru Achiziții Publice (Legea 98/2016 privind achizițiile publice Legea 99/2016 privind achizițiile sectoriale Legea 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii Legea 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor) vor trebui modificate pentru realizarea unui model de achiziții care să fie compatibil cu standardele de bune practici în materie de open-contracting ale Băncii Mondiale si OECD (https://standard.open-contracting.org/latest/en/).

În mod practic asta înseamnă trasabilitate pe toată durata de viață a contactului de achiziții publice prin folosirea unor platforme informatice accesibile tuturor celor interesați (furnizori, concurenți, cetațeni și jurnaliști), cu acces la date în format open.

Transparența modului de angajare a funcționarilor publici printr-un sistem online de tipul site de joburi în care fiecare post să fie publicat, în care procedura de concurs să fie vizibilă, la fel și concurenții și CV-urile lor, precum și procedura de decizie și soluționare a eventualelor contestații

Arhitectura legislativă cu privire la selecția funcționarilor publici vine din altă epocă, din epoca în care România nu era parte a Uniunii Europene, transparența și meritocrația nu erau priorități, iar Internetul nu era principalul canal de comunicare folosit de oameni.

Vorbim de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,  Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

Este nevoie ca recrutarea funcționarilor publici și a celorlalte persoane salarizate de la bugetele de stat și cele locale să intre într-o epocă a transparenței radicale. Un site de joburi administrat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici, care să fie obligatoriu pentru ORICE post plătit de la buget poate face acest lucru. Poate crește concurența, poate da garanția că procesul se desfășoară echitabil și poate elimina nepotismul și clientelismul. Poate crește eficiența serviciilor publice și poate reda demnitatea celor care aleg o carieră în domeniul public.

Transparența declarațiilor de avere și de interese prin digitizarea lor și existența unui portal centralizat, legat inclusiv cu sistemul de achiziții publice

Modul în care sunt publicate si centralizate acum declaratiile de avere face ca acestea să nu reprezinte stavile reale împotriva actelor de coruptie sau a potentialelor conflicte de interese.
Vorbim practic de un mare vraf de PDF-uri (peste 7 milioane) care nu pot fi analizate într-un mod automat. Putem face ca aceste date să comunice cu celelalte sisteme pentru a garanta ca nu exista conflicte de interese sau pentru a descoperi eventuale fapte de abuz în serviciu.

Pentru aceasta e nevoie de o platformă a Agenției Naționale de Integritate în care țoti cei care au obligatia legala de a da declarații de avere si de interese să introducă datele într-un mod organizat, astfel încât să se asigure interoperaționalizarea. De pilda, e suficient ca cei care sunt asociați sau actionari să dea CUI-ul firmei respective într-un format prestabilit pentru ca apoi să se poata face analize dacă achizițiile publice efectuate prin SEAP/SICAP sunt făcute făra a a genera conflicte de interese.

Pentru aceasta este nevoie de modificari la  legea nr. 144 din 21 mai 2007, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate precum si la Legea nr. 176 din 1 septembrie 2010 – privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.

Puteți urmări interviul mai jos:

--