Legea antiţigănismului: Care sunt faptele care pot fi pedepsite cu închisoarea, dar ce poate fi considerat "artă"

Legea nr. 2/2020 defineşte „antiţigănismul” ca fiind „percepţia referitoare la romi exprimată ca ură împotriva acestora, cât şi manifestările verbale sau fizice, motivate de ură împotriva romilor, îndreptate împotriva romilor ori a proprietăţilor acestora, împotriva instituţiilor/ONG-urilor, liderilor comunităţilor rome sau lăcaşurilor lor de cult, tradiţiilor şi limbii romani”.

Cea mai mare pedeapsă cu închisoarea, de până la 10 ani pentru care este stabilit şi un minim de trei ani de încarcerare, este prevăzută de această lege pentru constituirea unei „organizaţii cu caracter antiţigănist, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup”.

Mai exact, articolul din lege se referă la un grup format dintre trei sau mai multe persoane, precum şi la organizaţiile cu sau fără personalitate juridică, partidele şi mişcările politice, asociaţiile şi fundaţiile, societăţile şi persoanele juridice care urmăresc promovarea ideilor, concepţiilor sau doctrinelor împotriva romilor.

O persoană care face parte dintr-un astfel de grup va scăpa de pedeapsa cu închisoarea, dacă îi va denunţa existenţa, înainte de a fi descoperit de autorităţi.

Vizând aceeaşi infracţiune, pentru persoanele care oferă detalii şi ajută autorităţile în aflarea adevărului, în cursul urmăririi penale, este prevăzută reducerea la jumătate a limitelor speciale ale pedepsei.

Legea 2/2021 mai stipulează că dacă, în urma constituirii unei organizaţii cu caracter antiţigănist, aderării sau sprijinirii ei, se săvârşesc şi alte infracţiuni pedepsite de Codul Penal se vor aplica regulile privind concursul de infracţiuni.

De asemenea, persoanele care distribuie materiale antiţigăniste, cum ar fi imagini, mesaje text, conţinut audiovideo, sau pun aceste materiale la dispoziţia publicului, prin ştiri sau informaţii, riscă pedepse cu închisoare de la un an la cinci ani.

Pedepse cu închisoarea, cuprinse între trei luni şi trei ani, sunt prevăzute şi pentru persoanele care promovează, în public, în orice mod, idei, concepţii sau doctrine antiţigăniste, aşa cum sunt definite de această lege.

Alte pedepse cu închisoare sunt prevăzute şi pentru realizarea şi vânzarea de simboluri antiţigăniste, definite de lege ca fiind drapele, embleme, insigne, uniforme, sloganuri sau formule de salut care transmit doctrine menite să promoveze discriminarea şi ura faţă de romi.  Atât infracţiunile menţionate anterior, cât şi utilizarea în public a acestor tipuri de simboluri se pedepsesc cu închisoare de la un an la cinci ani.

Totuşi, legea încearcă să facă o diferenţiere între infracţiune şi artă sau dezbatere publică. Mai exact, se specifică faptul că dacă confecţionarea, deţinerea sau utilizarea în public a simbolurilor antiţigăniste sunt făcute în interesul artei sau ştiinţei, cercetării ori educaţiei sau în scopul dezbaterii unor aspecte de interes public aceste fapte nu sunt considerate infracţiuni.