Drepturile copiilor în mediul digital: Părinţii trebuie să le respecte intimitatea online

Comentariul general nr. 25 cu privire la drepturile copiilor în mediul digital a fost adoptat pe 24 martie 2021 de Comitetul pentru Drepturile Copilului, organism al Naţiunilor Unite, ce este învestit cu supravegherea modului în care este respectată Convenţia cu privire la drepturile copilului din anul 1989.

Pentru a fi respectate drepturile copiilor în mediul digital, este important accesul la mediul digital, alfabetizarea digitală, protejarea vieţii private şi siguranţa online.

Varianta în limba română a Comentariului nr. 25 cu privire la drepturile copiilor în mediul digital a fost tradusă de VeDemJust.ro şi poate fi accesată aici.

Comentariu nr. 25 stabileşte patru principii ale drepturilor copiilor în mediul digital:

1. Nediscriminarea. Copiii trebuie protejaţi de discriminare şi trataţi corect indiferent cine ar fi ei;
2. Interesul superior al copilului. Atunci când se ia orice decizie, adulţii - inclusiv guvernele şi companiile - trebuie să facă, mai degrabă, ceea ce este mai bine pentru copii decât pentru ei înşişi;
3. Supravieţuire şi dezvoltare. Copii trebuie sprijiniţi să devină ceea ce vor ei să fie, fără vreun amestec dăunător;
4. Respectarea opiniilor copiilor. Copiii au opinii care trebuie luate în considerare în toate domeniile de interes pentru ei.

1. Pentru a susţine drepturile copiilor de nediscriminare, se impune ca statele să asigure tuturor copiilor acces egal şi efectiv la mediul digital, pentru a se evita excluziunea digitală. Acest lucru presupune acces gratuit şi sigur pentru copii în locații publice anume dedicate și investiții în politici și programe care să sprijine accesul la tehnologiile digitale și utilizarea în cunoștință de cauză a acestora în cadrul instituțiilor educaționale, al comunităților și al locuințelor.

2. Atunci când iau în considerare interesul superior al copilului, statele, prin organismele naţionale şi locale, trebuie să ţină seama de toate drepturile copiilor, inclusiv de drepturilor lor de a căuta, de a primi şi de a transmite informaţii, de a fi protejați de vătămări și de a li se acorda atenția cuvenită și de a asigura transparența în evaluarea interesului superior al copilului și a criteriilor care au fost aplicate.

3. În privinţa dreptului la viaţă, supravieţuire şi dezvoltare, statele care vor aplica aceste drepturi ale copiilor în mediul digital, vor trebui să identifice şi să abordeze noi tipuri de riscuri cu care se confruntă copiii, cum ar fi conţinutul violent şi sexual, agresiunea cibernetică şi hărţuirea, jocurile de noroc, exploatarea şi abuzul, inclusiv cele sexuale, precum şi promovarea sau incitarea la sinucidere sau alte activităţi care pun în pericol viaţa.

Un aspect important prevăzut de document în privinţa dreptului la viaţă şi dezvoltare este faptul că utilizarea dispozitivelor digitale nu ar trebui să fie dăunătoare şi nici nu ar trebui să înlocuiască interacţiunile în persoană dintre copii sau între copii şi părinţi ori îngrijitori.

„Statele părți ar trebui să acorde o atenție deosebită efectelor tehnologiei în primii ani de viață, când plasticitatea creierului este maximă, iar mediul social, în special relațiile cu părinții și îngrijitorii, este crucial în modelarea dezvoltării cognitive, emoționale și sociale a copiilor. În primii ani, pot fi necesare măsuri de precauție, în funcție de proiectarea, scopul și modul de utilizare a tehnologiilor. Părinților, îngrijitorilor, educatorilor și altor actori relevanți ar trebui să li se acorde instruire și consiliere cu privire la utilizarea adecvată a dispozitivelor digitale, ținându-se seama de cercetările științifice privind efectele tehnologiilor digitale asupra dezvoltării copiilor, în special în timpul perioadelor critice de dezvoltare neurologică în timpul copilăriei timpurii și al adolescenței”, este specificat în Comentariul nr. 25.

La capitolul dreptul la viaţă privată, Comentariul subliniază faptul că, în primii ani de viaţă, activitatea în mediul digital trebuie asistată de către părinţi, însă, pe măsură ce cresc, copiilor trebuie să le fie respectată autonomia în creştere, nevoia de confidenţialitate şi intimitate.

4. În urma consultării a peste 700 de copii, din 28 de ţări, păreri ce au stat la baza prevederilor din document, aceştia au spus că mediul digital le-au oferit oportunităţi esenţiale pentru ca vocile lor să fie auzite în chestiunile care îi privesc. De aceea, în aplicarea principiului de respect pentru opiniile copiilor, statele trebuie să le ofere acestora instruire şi sprijin pentru ca ei să poată participa în mod egal cu adulţii, în mod anonim, acolo unde este necesar, astfel încât aceştia să îşi susţină în mod eficient drepturile lor, în mod individual şi în grup.

Pentru punerea în aplicare a acestor patru principii a drepturilor copiilor în mediul digital, ţările vor trebui să prevadă în legislaţia lor aceste drepturi, să fie alocate resursele pentru incluziunea digitală a tuturor copiilor, va fi necesară educarea părinţilor despre aceste drepturi, dar şi alfabetizarea digitală a părinţilor, predarea educaţiei digitale în şcoli, ca parte a programelor de învăţământ de bază, chiar de la nivelul preşcolar, precum şi educarea şi pregătirea poliţiştilor, procurorilor şi judecătorilor în materia protecţiei, investigării şi urmăririi penale în cazul comiterii de infracţiuni de sau asupra copiilor în mediul digital.

Documentul prevede o serie de obligaţii şi pentru permiterea accesului la mediul digital al copiilor cu dizabilităţi, fie că sunt fizice, intelectuale, psihosociale, auditive şi vizuale, prin conţinut în formate accesibile şi eliminarea politicilor care au un impact discriminatoriu asupra acestor copii.

În privinţa drepturilor şi libertăţilor civile se fac, printre altele, unele precizări importante legate de:

• activitatea copiilor în grupurile virtuale nu trebuie supravegheată, iar participarea acestora nu trebuie să aibă consecinţe negative, precum excluderea din şcoală, restricționarea sau privarea de oportunități viitoare sau crearea unui profil de către poliție;
• filtrarea sau controlul conţinutului trebuie făcut doar pentru a preveni fluxul de materiale dăunătoare, nu pentru a restricţiona accesul la informaţii;
• conţinutul digital ar trebui să fie etichetat conform gradului de încredere sau adecvării vârstei;
• copiii nu trebuie să fie urmăriţi penal pentru că şi-au exprimat opiniile în mediul digital, doar dacă drepturile altora nu au fost încălcate.

Deşi subliniază că tehnologiile digitale oferă multiple oportunităţi copiilor, documentul subliniază importanţa unei echilibru sănătos între activităţile digitale şi cele non-digitale, cum ar fi odihna suficientă, exerciţiile fizice şi interacţiunea directă cu colegii, familia şi comunităţile.