Iustin, 1 iunie
Numele Iustin își are originea în limba latină și are semnificația de ”corect”, ”just”. Numele Iustinianus s-a format de la Iustinus, devenit celebru prin prisma împăratului Iustinian I (527 – 565 d. Hr.).
Sfântul Iustinian. Pentru credința sa nemărginită şi pentru eforturile depuse pentru creştinarea poporului său, Biserica ortodoxă îl sărbătoreşte pe Iustinian cel Mare şi Sfânt, pe data de 2 august. Sf. Iustin a trăit între anii 100-160. Născut din părinți păgâni, probabil de origine latină, el s-a convertit la creștinism înainte de anul 132 și a fost martirizat la Roma.
A scris două apologii, în fapt scrisori de pledoarie, prima fiind adresată împăratului Antoninus Pius și fiilor săi (Marc Aureliu și Lucius Verus), iar a doua dedicată lui Marc Aureliu, în care solicita toleranță față de creștini, într-o perioadă în care aceștia din urmă, refuzând ritualul religios roman, erau acuzați de lipsă de fidelitate față de Imperiu.
Derivatul feminin al numelui este Iustina.
Variante ale numelui Iustin: Justin (țările vorbitoare de limba engleză), Giustino (Italia).
Augustin, 15 iunie
Augustin este un nume de băiat care își are originea în limba latină. Se traduce prin ”a crește”. Numele este un derivat din Augustus care era unul dintre cele mai înalte titluri pe care le putea primi un împărat roman.
De la Sfântul Augustin la Austin. Sfântul Augustin din Hippo (cu numele lui întreg Aurelius Augustinus Hipponensis) a trăit în perioada 354-430, fiind născut într-un trib de berberi de pe teritoriul unde astăzi se află Algeria.
La sfârșitul lunii august a anului 386, la vârsta de 31 de ani, după ce a auzit de prima lectură a lui Ponticianus și a prietenilor săi despre viața Sfântului Antonie, s-a convertit la creștinism.
Este prăznuit de biserica ortodoxă la 15 iunie. Este prezent și în calendarul catolic. Aceștia îl consideră sfântul patron al fabricilor de bere, al tipografilor, al teologilor și al mai multor orașe și eparhii.
Acesta este unul dintre cei patru părinți ai bisericii occidentale împreună cu Ambrozie, Ieronim și Grigore cel Mare.
Opera lui a schimbat în mod substanțial gândirea medievală, fiind considerat unul dintre cei mai importanți teologi și filosofi creștini. Printre lucrările lui importante se numără Orașul lui Dumnezeu , Despre doctrina creștină și Mărturisiri.
Cea mai mare popularitate a avut-o în Franța și Marea Britanie în Evul Mediu, când a fost și prescurtat Aostin, respectiv Austin. Ultima dintre variante a prins cel mai bine și a rămas în uz până în ziua de azi.
În SUA, Austin este considerat nume unisex, fiind folosit atât pentru fete, cât și pentru băieți.
Augustin – numele întâlnit în mai toate limbile pământului: Augustijn/Stijn/Tijn—Olanda, Austin/Austen—țările vorbitoare de limbă engleză, Agoston—Ungaria, Agostino/Dino—Italia, Agostinho—Portugalia, Argustin—Spania, Agostini—Albania, Agustinus—Islanda, Aksnes—Norvegia, Août—Franța, Augusten—Germania, Avqustin—Azerbaidjan, Oistin—Irlanda, Augustinus—Japonia, Xxkạs̄tin—Thailanda.
Diminutivele pentru numele Augustin: Gusta, Tintin, Tijn, Gus, Augie, Aku, Dino, Kusti, Tauno.
Iulian, 21 iunie
Numele Iulian este un derivat al numelui Iulius, care își are are originea în limba latină. La început a fost folosit ca nume de familie în timpul Imperiului Roman, iar istoricii cred că originea inițială este în limba greacă, din cuvântul ioulos care se traduce prin ”doborât”. O altă explicație a numelui este “lumina cerului”, datorita cuvântului “Iovis” din latina clasică.
Numele de ginte Iulius şi Iulia aparţineau în special acelor familii care erau considerate de origine divină, fiind mai degrabă un supranume. Totuși, Sursa iniţială a numelui Iulia se regăseşte în numele latin „Iovis”, parte a expresiei „descendentul zeului Jupiter”.
În mitologia romană, Jupiter era divinitatea supremă care se ocupa de orânduirea legilor şi de ordinea socială. Acest nume simbolizează și putere datorită faptului că a fost purtat de cel mai mare împărat roman Julius Cezar.
Sfântul Iulian. Cei care poartă numele Iulian își sărbătoresc onomastica pe data de 21 iunie când Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Iulian Martirul, cunoscut și ca Iulian din Antiohia, care a fost un sfânt martir creștin din secolul al IV-lea. Avea rang senatorial, fiind fiul unui senator păgân și al unei mame creștine. Dorind să evite persecuțiile, femeia și-a dus fiul, după moartea soțului, la Tars, unde copilul a fost botezat și crescut cu evlavie. A fost ucis în timpul persecuțiilor lui Dioclețian.
Variante ale numelui Iulian: Yulian (Bulgaria, Rusia), Julian, Jolyon, Jools, Jules, Julyan (țările vorbitoare de limba engleză), Julien (Franța), Julian, Lian (Germania), Giuliano (Italia), Julian, Julek (Polonia), Juliano (Portugalia), Julián (Spania), Iuliu (România).
Variante feminine: Iuliana, Juliana, Iulia, Julia, Julie, Giuliana, Giulia.
Agripina, 23 iunie
Numele Agripina este derivat din vechiul nume Agrippa, explicat în mod curent prin “născut cu picioarele înainte”.
Cea mai celebră persoană care a purtat acest nume este Agripina, mama împăratului roman Nero. S-a născut în Opidum Ubïorum, numit mai târziu în cinstea ei Colonia Agrippinensis (astăzi Köln). Primul ei soț, Cnaeus Domitius Ahenobarbus, a fost tatăl lui Nero. Acuzată de otrăvirea celui de-al doilea soț, s-a căsătorit cu unchiul ei, pe care l-a convins să-l adopte pe Nero ca moștenitor, în locul propriului său fiu Britannicus.
A devenit regentă când Nero a preluat tronul, la 16 ani, dar și-a pierdut treptat puterea. Nero a încercat să o omoare când ea s-a opus uneia din aventurile lui, iar în final a ordonat uciderea ei la reședința acesteia de la țară.
Agripina este întâlnit și în literatura română și a fost purtat de o martiră considerată vindecătoare de boli.
Petru, 29 iunie
Numele Petru este derivat din limba greacă, din cuvântul ”Petros” care înseamnă „piatră”.
Sfântul Apostol Petru. Aceasta este o traducere folosită în majoritatea versiunilor Noului Testament al numelui Cefa, care înseamnă „piatră” în aramaică. Acesta este numele dat apostolului Simon de către Iisus. A fost cel mai proeminent dintre apostolii lui Iisus și este adesea considerat primul Papă.
Sfântul Apostol Petru a propovăduit Evanghelia în Ierusalim, în Iudeea şi în Antiohia, unde membrii bisericii s-au numit pentru prima dată creştini, iar apoi în Pont, Galatia, Capadocia, Asia Mică şi Bitinia.
Conform tradiţiei, a ajuns la Roma, unde a format biserica de acolo. Sfântul Apostol a sfârşit în capitala Imperiului Roman, fiind răstignit cu capul în jos în timpul împăratului Nero, la 29 iunie, anul 67. Pe locul unde a fost răstignit se află astăzi Bazilica San Pietro din Vatican.
Numele în România și în lume. Datorită renumelui apostolului, acest nume a devenit comun în întreaga lume creștină, în diferite ortografii.
În România întâlnim varianta Petre, dar și Pătru, Petrișor, Petrică, Petricică, Petuț, Petruș, Petronel. Este folosit de asemenea și ca nume de familie.
Potrivit datelor Ministerului de Interne 134.005 de români poartă numele Petru, 36.112 de persoane se numesc Petrică, 17.725 pe cel de Petrişor, iar 4.560 se numesc Petronel.
Împărați, regi sau conducători din întreaga lume au purtat numele Petru sau varianta locală a acestuia: Petru cel Mare, țar al Rusiei, Petru Aron, domnitor al Moldovei, Petru Rareș, domnitor al Moldovei, Petru I al Bulgariei, Pedro al Braziliei, Pedro al Portugaliei.
Toponime. Derivate ale numelui se găsesc și în toponime din România și nu numai: Sank Petersburg în Rusia, Petersburg în SUA , Saint Peters în Australia, Sânpetru, Pătrăuți, Petroșani, Petreasa, Petreni sau Petrești în România,
Variante ale numelui Petru: Pjetër (Albania), Botros, Boutros, Butrus (țările arabe), Bedros, Petros (Armenia), Petar, Penko (Bulgaria), Petar, Pejo, Perica, Pero (Croația), Petr, Péťa, Peťa, Petřík (Cehia), Pierre, Pierrick (Franța), Petros (Grecia), Péter, Peti (Ungaria), Pietro, Pier, Pierino, Piero (Italia), Pedro, Pedrinho (Portugalia), Pyotr, Petia, Petya (Rusia), Petar, Pejo, Perica, Pero (Serbia).
Variante feminine ale numelui Petru: Petronela, Petra, Petrica, Petrina, Petruska, Peta, Petia, Penka, Perrine, Pierrette, Petroula, Piera, Pietrina, Pierina.
Paula, 29 iunie
Paula este un nume de fată ce a derivat din numele masculin Paul, care la rândul său își are rădăcina în numele Pavel. Acesta își are originea în numele de familie roman Paulus, care însemna „mic” sau „umil” în latină.
Pavel a fost un lider important al bisericii creștine timpurii. Potrivit Noului Testament, el a fost un cetățean roman evreu care s-a convertit la creștinism după ce i-a apărut Iisus înviat. După aceasta, el a călătorit estul Mediteranei ca misionar. Numele său original ebraic era Saul. Multe dintre epistolele din Noul Testament îi aparțin.
Cei care poartă numele Paula își serbează ziua onomastică pe 29 iunie, atunci când este prăznuit împreună cu Sfântul Petru.
Variante ale numelui Paula: Paulina, Palina, Pavlina, Paulene, Polina, Lina, Pauline.
Articol preluat de pe www.totuldespremame.ro. Puteţi citi aici articolul original.
Comentarii articol (0)