Printre măsurile incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pe care Guvernul îl va finaliza curând pentru a-l transmite autorităților europene, se regăsește și ideea de reducere a facilităților fiscale aplicabile în prezent, atenționează specialiștii PwC România. Astfel, măsura ar urma să fie implementată pentru a spori încasările la bugetul statului.
Vizate vor fi, mai precis,
facilitățile ce țin de impozitele pe profit și pe venit, contribuțiile sociale și TVA-ul, însă se face referire inclusiv la impozitele locale pe clădiri, terenuri și vehicule. În același timp, îmbunătățirea colectării va fi făcută și prin
digitalizarea Fiscului.
„Conform obiectivelor din PNRR în domeniul fiscal, apărute public, Guvernul are în vedere o analiză amplă a sistemului fiscal, pentru a identifica distorsiuni și zone din care statul să obțină venituri, mai ales în ce privește impozitul pe profit, impozitul pe venit și contribuțiile sociale, înghețarea numărului de bunuri și servicii la care statul percepe cote reduse de TVA (de 9%) sau cote foarte reduse de TVA (5%), retragerea graduală a stimulentelor fiscale excesive, mai ales în ce privește impozitul pe profit, impozitul pe venit și contribuțiile sociale, revizuirea principiilor impozitării proprietăților, în principal în ce privește regimurile diferite de impozitare în funcție de natura proprietarului”, a explicat
Daniel Anghel, partener la PwC România, într-un
material publicat luni.
Momentan, planurile nu sunt explicite, astfel că e greu de spus acum ce facilități fiscale are Guvernul în colimator. Cert este că autoritățile vor evalua prevederile în vigoare și vor lua decizii în funcție de concluziile la care vor ajunge.
„Chiar dacă Guvernul ne dă o serie de indicii cu privire la capitolele din Codul fiscal care se află în analiză pentru eliminarea distorsiunilor și lacunelor, este greu de anticipat care dintre cele aflate în legislație vor dispărea, pentru că așteptarea este ca deciziile să fie fundamentate pe evaluarea impactului pe care actualele prevederi le au atât pentru buget, cât și pentru domeniile sau categoriile de contribuabili cărora li se adresează. Doar punând în balanță costurile și beneficiile se va putea ajunge la concluzii pertinente și acceptate de mediul de afaceri și de cetățeni”, a precizat specialistul.
În ultimii ani, în legislație au apărut tot felul de facilități fiscale. De la taxe salariale reduse pentru lucrătorii din domeniul construcțiilor până la cote reduse de TVA pentru domeniul HoReCa și nu numai. Conform sursei citate, apariția numeroaselor facilități a dus treptat la o scădere a sumelor încasate la buget din impozitele pe profit și venit sau din contribuții sociale și TVA. Inclusiv la impozitele locale există tot felul de excepții.
„Obiectivele PNRR necesită o monitorizare atentă pentru a urmări transpunerea practică, mai exact cum vor fi evaluate actualele prevederi, cum va fi măsurat impactul, astfel încât să depășim arbitrariul, modificările peste noapte și să obținem un cadru fiscal mai echitabil și mai predictibil pentru toți plătitorii”, a mai spus Daniel Anghel.
De fapt, obiectivele Guvernului par să fie aliniate, în mare, cu
tendințele anunțate recent de Comisia Europeană (CE) în ceea ce privește taxarea afacerilor la nivelul UE.
„Asigurarea colectării efective a veniturilor fiscale este vitală pentru finanțarea serviciilor publice de calitate și este o condiție prealabilă pentru o împărțire echitabilă a sarcinii fiscale între contribuabili. De asemenea, aceasta contribuie la condiții de concurență echitabile pentru companii, îmbunătățind competitivitatea UE”, scrie într-o
comunicare trimisă săptămâna trecută de Comisie la Parlamentul European.
Conform CE, modelul actual al țărilor UE de a se baza în mare pe taxarea muncii, pentru a aduce venituri consistente la buget, trebuie schimbat în viitor.
„Îmbătrânirea populației și creșterea muncii nestandardizate pot reduce capacitatea taxării muncii de a genera aceleași venituri ca în prezent. (...) Acest lucru ne va impune să regândim modul în care este taxată munca și implicațiile pentru alte baze de impozitare, luând în considerare nevoia de venituri durabile și echitatea intergenerațională și contribuirea la durabilitatea sistemelor de protecție socială. Povara ridicată a taxării muncii în UE, comparativ cu alte economii avansate, va trebui redusă în continuare pentru a sprijini competitivitatea, ocuparea forței de muncă și crearea de locuri de muncă după criza coronavirusului”, explică reprezentanții CE. Legat de asta, inclusiv Guvernul Florin Cîțu analizează echilibrarea taxării muncii cu taxarea veniturilor din afaceri, așa cum reiese din ideile prezentate la
o conferință de presă de acum câteva luni.
Totodată, în document se face referire la
prioritizarea limitării facilităților fiscale din domeniul TVA-ului, care de obicei nu duc la îndeplinirea obiectivelor propuse de autorități. În plus, sunt indicate
taxele de mediu ca o soluție prin care să se compenseze veniturile pierdute din reducerea taxării muncii:
„Taxele de mediu bine concepute ajută la susținerea tranziției verzi prin trimiterea semnalelor de preț corecte, precum și prin implementarea principiului poluatorul plătește. De asemenea, acestea generează venituri care ar putea compensa unele dintre reducerile necesare taxării muncii. În mod similar, impozitele pe tutun sau alcool, de exemplu, pot îmbunătăți sănătatea publică și pot salva vieți, reducând în același timp presiunea asupra sistemelor de sănătate publică.”Reprezentații CE mai indică și
„impozitele recurente asupra bunurilor imobile”, care
„pot fi un mod relativ eficient de creștere a veniturilor fiscale”, dar și taxarea corectă a
afacerilor digitale.