Impozitul minim global de 15%, ce este reglementat printr-o directivă europeană, se implementează în România începând cu anul 2024, așa cum reiese dintr-o lege recent oficializată. În esență, vorbim de un impozit minim pe profit efectiv în cotă de 15%, ce este datorat de grupurile multinaționale și naționale mari în situațiile în care rata efectivă de impozitare din România ajunge să fie sub acest nivel minim (din cauza facilităților fiscale).
Directiva europeană 2.523/2022 privind
impozitul minim global de 15% este transpusă în România prin
Legea 431/2023, care
se aplică efectiv începând cu anul fiscal 2024.
Trebuie precizat din start că obligația aceasta
n-are nicio legătură cu impozitarea suplimentară a marilor firme pe care Executivul a introdus-o, tot din 2024, în contextul unei ample reforme fiscale (
însă cele două impozite minime sunt, de principiu, „compatibile”, potrivit specialiștilor). În plus, este important de precizat că, deși vorbim de impozitul pe profit, regulile impozitului minim global sunt
stabilite printr-o lege separată de Codul fiscal.
Conform unui articol remis recent redacției noastre,
Ana Petrescu-Mujdei, Senior Manager la Deloitte România, spune că documentul
„este în linie cu prevederile directivei europene și conține trimiteri specifice la documentele emise de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pentru interpretarea acestor noi reguli, extrem de complexe. În consecință, volumul de informații pe care contribuabilii vizați, dar și autoritățile române, trebuie să și le însușească în perioada următoare este considerabil, astfel că este nevoie de mobilizare pentru a fi gata la timp pentru aplicare. Concret, societățile multinaționale sau naționale care fac parte din grupuri care au înregistrat o cifră de afaceri mai mare de 750 de milioane de euro în cel puțin doi ani din perioada 2020 - 2023 vor datora, începând de la 1 ianuarie 2024, un impozit pe profit efectiv de minimum 15%. Astfel, multinaționalele care au o rată efectivă de impozitare a profitului mai mică de 15% în România vor contribui la bugetul național cu diferența până la acest prag.”Primul an de aplicare a impozitului minim global este 2024, însă
primul termen de raportare și plată este stabilit la 18 luni de la finalul anului 2024 - adică la
30 iunie 2026. Ulterior, începând cu al doilea an, termenul de raportare și plată este stabilit la 15 luni de la finalul anului vizat (31 martie 2027 pentru anul 2025 șamd).
Regulile de calcul sunt foarte complexe, în condițiile în care documentul are zeci de pagini. Desigur, cota actuală de impozit pe profit este, în România, de 16%. Dar, chiar și așa,
cota efectivă a acestuia poate să scadă sub 15% odată cu aplicarea anumitor facilități fiscale specifice sistemului nostru.
„Chiar dacă în țara noastră cota de impozitare este de 16%, datorită unor deduceri suplimentare (precum deducerea pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, scutirea de impozit pe profitul reinvestit sau creditul fiscal din sponsorizare), cota efectivă poate coborî chiar sub nivelul minim de 15%. Este important de menționat faptul că și pentru societățile care înregistrează pierdere fiscală în 2024 este posibil să apară un impact din perspectiva impozitului minim global datorat - prin urmare, este necesară o analiză specifică la nivelul fiecărei societăți eligibile. Regulile pe baza cărora se determină cota de impozitare efectivă sunt foarte complexe și pornesc de la profitul contabil din situațiile financiare consolidate”, a mai spus specialista.
În aceste condiții, specialiștii
EY România atrag atenția că impozitul minim global de 15%
transformă facilitățile fiscale în ceva aproape inutil, cel puțin din perspectiva stimulentelor privind ESG:
„În conformitate cu regulile globale de combatere a erodării bazei de impozitare, beneficiul financiar al multor stimulente fiscale ar putea fi diluat în mod semnificativ de un impozit suplimentar în cazul în care un stimulent fiscal duce cota de impozitare efectivă a unei multinaționale sub 15% în jurisdicția respectivă. Această interacțiune creează o provocare pentru multe jurisdicții și multinaționale care, confruntate cu o urgență climatică și cu obiective dificile în materie de emisii, s-au bazat pe stimulente financiare și fiscale pentru a-și cataliza obiectivele ESG.”
Per total, specialiștii
PwC România subliniază că marile companii ar trebui să se aștepte la
dificultăți practice sporite, la o creștere a complexității modului de calcul al impozitului și poate chiar la noi obligații declarative:
„Pentru companiile multinaționale va fi o adevărată provocare adaptarea sistemelor fiscale la noile reguli, în condițiile în care legislația (atât cea primară, cât și secundară) va avea viteze diferite de implementare de la o jurisdicție la alta. De asemenea, din perspectiva sarcinilor de conformare, așteptările sunt să fie introduse noi declarații fiscale, deci să crească povara administrativă de conformare. (...) Astfel, pentru a ține pasul cu schimbările din fiecare țară în care își desfășoară activitatea grupul, va fi necesară o mai mare colaborare între departamentele financiare, fiscale, de prețuri de transfer, vamă etc., în scopul asigurării sinergiilor necesare pentru raportarea și stabilirea adecvată a bazelor de impunere individuale și consolidate, inclusiv reconcilierea situațiilor fiscale și financiare. De asemenea, va crește complexitatea în modul de calcul al impozitelor și taxelor atât la nivel de jurisdicție individuală, cât și la nivel consolidat, iar certificarea și predictibilitatea fiscală (la nivel de grup multinațional) vor depinde în mod cert de abilitatea companiilor de a se adapta în timp real la schimbările fiscale din fiecare jurisdicție în care activează.”Prin această măsură, ideea este de
a impozita afacerile marilor companii la același nivel (15%), indiferent unde sunt stabilite. Astfel, vor fi stopate practicile fiscale ce permit transferul profiturilor către jurisdicții în care impozitul este mic sau chiar zero.
„Într-un efort continuu de a pune capăt practicilor fiscale ale întreprinderilor multinaționale care le permit să transfere profiturile către jurisdicții în care acestea sunt supuse unei impozitări zero sau foarte scăzute, OCDE a dezvoltat în continuare un set de reguli fiscale internaționale pentru a se asigura că întreprinderile multinaționale plătesc un impozit echitabil indiferent de locul în care își desfășoară activitatea. Această reformă importantă urmărește să stabilească o limită privind concurența în ceea ce privește cotele impozitului pe profit prin stabilirea unui nivel minim global de impozitare. Prin eliminarea unei părți substanțiale a avantajelor transferului profiturilor către jurisdicții cu impozitare zero sau foarte scăzută, reforma privind impozitul minim global va crea condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile din întreaga lume și va permite jurisdicțiilor să își protejeze mai bine bazele de impozitare”, scrie în preambulul directivei transpuse de Parlament.
Deși autoritățile fiscale de la noi
preconizau o lansare în dezbatere a legii de transpunere la finalul verii lui 2023, documentul a apărut abia în octombrie 2023 la Ministerul Finanțelor. Apoi, aprobarea în cadrul Executivului a venit în noiembrie 2023, iar adoptarea în Parlament a venit în decembrie 2023.
Subiectul impozitului minim global poate fi urmărit în
secțiunea specială de aici.
Atenție! Pentru aplicarea efectivă a impozitului minim global, autoritățile urmează să vină în următoarele luni cu legislația secundară aferentă.