Analiză: Mai multe inspecții fiscale și mai eficiente: Care sunt cei patru piloni ai strategiei ANAF pe termen mediu

Articol scris de Ana Maria Iordache, Partener D&B David și Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România.

Primul obiectiv pe care ANAF îl are în vedere este îmbunătățirea serviciilor oferite contribuabililor, printr-o serie de simplificări și interacțiuni online, pentru a crește gradul de conformare voluntară. Asta înseamnă în primul rând simplificarea declarațiilor fiscale, demers care a început deja prin declarația unică, precum și a altor categorii de declarații, dar și a procedurilor vamale. De asemenea, specializarea activității de administrare fiscală a marilor contribuabili, pe sectoare de activitate, vine în sprijinul contribuabililor, urmărind o comunicare mai facilă și o înțelegere mai bună a problemelor acestora.

Al doilea pilon al strategiei se referă la soluțiile digitale integrate. Unele dintre acestea au intrat deja în vigoare, cea mai recentă fiind Spațiul Privat Virtual (SPV), care a devenit obligatorie de la 1 martie 2022 pentru toate societățile comerciale, asocieri și alte entități fără personalitate juridică, persoanele fizice care desfășoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent, având implicații semnificative în activitatea zilnică a contribuabililor, dat fiind ca SPV este prevăzută ca singura modalitate de comunicare a acestor categorii de contribuabili cu autoritatea fiscală, fără posibilitatea utilizării unei alternative de comunicare. Astfel, desi menită să vină în ajutorul contribuabililor, limitările tehnice ale SPV (unde limita de încărcare este de 10 MB) pot cauza dificultăți practice greu de surmontat.

De asemenea, o altă soluție digitală intens discutată si mediatizată din strategia ANAF o reprezintă SAF-T (Standard Audit File for Taxation), transferul electronic de date contabile și financiare de la companii către administrația fiscală, care este obligatoriu de la 1 ianuarie 2022 pentru marii contribuabili având acest statut la data de 31 decembrie 2021, respectiv de la 1 iulie 2022 pentru companiile care au trecut în categoria marilor contribuabili ulterior, cu o perioadă de grație de șase luni, în care nu vor fi aplicate sancțiuni, pentru ambele categorii. Ulterior, începând cu 1 ianuarie 2023 și 1 ianuarie 2025, obligația de raportare SAF-T se va extinde și la celelalte categorii de contribuabili (mijlocii, mici, nerezidenți). Pe cât de lăudabil este obiectivul SAF-T care urmărește reducerea deficitului de colectare a TVA și digitalizarea inspecțiilor fiscale, pe atât de dificilă și anevoioasă este însă implementarea acestui instrument digital atât la nivelul ANAF, cât și a contribuabililor care trebuie să investească sume semnificative și un volum impresionant de resurse.   

În strânsă legătură cu SAF-T, este dezvoltat și un alt instrument digital de către autoritățile fiscale, respectiv APIC, acesta fiind un instrument informatic de tip data analytics care își dorește să gestioneze, să analizeze și să moduleze volume importante de date precum cele care vor fi raportate prin SAF-T și, totodată, proiectul SFERA, proiectul de unificare a bazelor de date și migrare pe bază de date centralizată a evidențelor fiscale.

Anul 2022 abundă în instrumente digitale implementate de autoritățile fiscale și pe care contribuabilii sunt obligați să le utilizeze. Astfel, începând cu luna iulie, devine obligatoriu și sistemul de facturare electronică în relația B2B, pentru acele domenii care prezintă un grad ridicat de evaziune fiscală. Este vorba de sectoarele legume - fructe, construcții, îmbrăcăminte și încălțăminte. Reamintim că, în prezent, sistemul e-Factura este obligatoriu doar pentru relația companiilor cu autoritățile publice. Nici acest sistem nu este lipsit de inconveniențe, dat fiind că operatorii economici trebuie să realizeze o analiză detaliată a produselor cu risc fiscal ridicat, respectiv a codurilor tarifare din Nomenclatura Combinată (NC) care se încadrează în această categorie, nu puține fiind cazurile în care codurile tarifare includ o arie mai largă de produse decât cele calificate de ordinul ANAF ca fiind cu risc fiscal ridicat. 

Nu în ultimul rând, trafic control, sistemul informatic dedicat monitorizării în timp real a transporturilor privind achizițiile și livrările intracomunitare de bunuri, precum și a tranzitului, se află în top trei priorități în ceea ce privește soluțiile digitale, acesta fiind la acest moment în curs de implementare. 

Al treilea pilon al strategiei vizează activitatea de inspecție fiscală de prevenire și de combatere a evaziunii fiscale și menționează trei aspecte esențiale. 

Pe de-o parte, ANAF și-a asumat, prin PNRR și prin strategia publicată, o intensificare cu 10% a acțiunilor de inspecție fiscală în 2022. Numărul inspecțiilor fiscale a fost într-o continuă scădere în ultimii cinci ani, scădere care s-a accentuat pe perioada pandemiei. În ce privește tematica inspecțiilor fiscale, strategia ANAF menționează în mod expres în aria prețurilor de transfer și secundar în cea a contribuțiilor și impozitelor de natură salarială, fiind vizate munca subdeclarată sau cea nedeclarată.

Pe de altă parte, vom avea o schimbare de abordare în materia inspecțiilor fiscale, de la inspecția care are loc acum la sediul contribuabilului la verificările documentare care vor deveni noua realitate în viitorul apropiat. Astfel, strategia ANAF are ca obiectiv ca în anul 2022 30% din acțiunile de control să se realizeze prin procedura de verificare documentară, iar până în 2025 procentul acestora să crească până la 60%. Acest deziderat se traduce, așadar, într-o intensificare a acțiunilor de control, cu o mai mare eficiență și coerență în derularea acestora din partea inspectorilor fiscali, dar și cu necesitatea creșterii gradului de exactitate și rigurozitate din partea contribuabililor, dat fiind că, în lipsa interacțiunii fizice cu inspectorii, documentele pe care trebuie să le prezinte vor trebui să fie cât se poate de clare și coerente, astfel încât să transmită mesajul pe care nu vor mai avea ocazia să-l explice față în față.

Și, nu în ultimul rând, strategia ANAF în materie de inspecție fiscală vizează o cooperare mult mai strânsă cu autoritățile statului, atât prin soluțiile digitale prezentate mai sus - instrumentul SFERA, cât și prin transferarea unor atribuții suplimentare către o parte din structurile ANAF. Este vorba despre Direcția Generală Antifraudă, care începând de anul trecut are o atribuție importantă, și anume aceea de a emite decizii de impunere, sub rezerva verificării ulterioare.

Al patrulea pilon se referă la eficiență și transparență și are în vedere, pe lângă asumarea unor obiective pe cât se poate de măsurabile și transparente, și anume diminuarea decalajului de TVA cu 10%, majorarea veniturilor în PIB cu 2,5% și creșterea gradului de conformare voluntară, o monitorizare eficientă și o evaluare anuală împreună cu o raportare a gradului de îndeplinire a acestor obiective asumate de ANAF.  

Concluzionând, viitorul inspecțiilor fiscale este cât se poate de clar: vor fi mai multe, dar cu o perioadă de derulare mai scurtă și mai eficiente, nu doar pentru autoritatea fiscală, ci și pentru contribuabili.