CCF: Suprataxarea muncii part time se impune tuturor angajatorilor, dacă salariatul cu mai multe CIM-uri nu câștigă destul, și alte probleme ale măsurii

Concret, așa cum s-a stabilit prin OG 16/2022, începând cu veniturile aferente lunii august 2022, pentru salariații cu normă parțială se datorează la stat, din nou, cote de contribuții pentru pensii și sănătate raportate la salariul minim brut pe țară, nu la veniturile obținute efectiv.

Cu toate că există o excepție pentru salariații care au mai multe CIM-uri, aceasta se aplică numai dacă, în total, angajatul adună venituri cel puțin la nivelul salariului minim brut pe țară. Dacă, în schimb, același salariat câștigă, din cele patru CIM-uri, mai puțin decât minimul pe economie, toți cei patru angajatori sunt obligați să achite la stat contribuții majorate pentru pensii și sănătate.

„Prevederea este eronată și abuzivă prin faptul că impune plata concomitentă a contribuțiilor la baza de impozitare majorată artificial pentru toți angajatorii (doi sau trei), în cazul unui angajat cu două-trei contracte care nu însumează, însă, opt ore, fără să prevadă și posibilitatea de regularizare -- de altfel complicată -- sau fără să stabilească un alt mecanism în asemenea situații”, scriu cei de la CCF într-o adresă transmisă Ministerului Finanțelor, prin care se recomandă abrogarea măsurii tocmai pentru că aceasta și-a dovedit ineficiența în trecut. În plus, specialiștii spun că autoritățile ar trebui, la pachet cu abrogarea, să desfășoare controale mai eficiente de combatere a muncii la negru.

„Considerăm că nu este justificat ca aceeași măsură care s-a dovedit nu numai dăunătoare economiei, dar și ineficientă din punct de vedere bugetar, și pe care Parlamentul a eliminat-o în mod expres printr-o lege de abrogare să fie repusă acum în legislația fiscală printr-o ordonanță a Guvernului, fără o minimă analiză a istoricului ei și mai ales fără o consultare transparentă și reală a mediului economic”, subliniază cei din CCF.

Dincolo de aspectul de mai sus, alte probleme ale măsurii, identificate de sursa citată, mai sunt:

• încetarea unui număr semnificativ de contracte cu normă parțială, ceea ce duce la creșterea ratei șomajului și a cheltuielilor autorităților cu plata indemnizației de șomaj;
• încurajează munca la negru și duce la scăderea încasărilor la bugetul de stat din taxe salariale;
• creșterea forțată a costului muncii într-o perioadă în care companiile oricum se confruntă cu dificultăți în urma crizei coronavirusului și crizei războiului;
• scăderea încrederii în autorități, din moment ce Guvernul pleacă de la ideea că toți angajatorii care folosesc salariați part time sunt evazioniști, fără a verifica situația reală;
• o diferență inexplicabilă de tratament fiscal între contribuțiile sociale pentru pensii și sănătate și impozitul pe venit, din moment ce acesta din urmă se calculează în continuare la venitul obținut efectiv.

Măsura a fost introdusă, data trecută, acum fix cinci ani, în august 2017, doar pentru a fi eliminată din ianuarie 2020. Efectul se va simți la declararea și plata taxelor salariale la termenul din 25 septembrie 2022.