Cele zece zile pe an pentru urgențele familiale pe care le pot cere salariații, conform modificărilor aduse în octombrie Codului muncii, pot fi luate și consecutiv, și fracționat, după cum a clarificat de curând Inspecția Muncii (IM). În contextul în care aceste zile cu caracter special reprezintă o noutate în legislația noastră, prezentăm cele mai importante informații pe care angajatorii trebuie să le cunoască despre cum se plătesc și se recuperează aceste zile libere.
Noutatea a fost introdusă de
Legea 283/2022 la articolul 152^2 în
Codul muncii și oferă posibilitatea salariatului de a absenta de la locul de muncă, în situații neprevăzute, determinate de o situație de urgență familială cauzată de boală sau de accident, care fac indispensabilă prezența imediată a salariatului. Aceste zile ce pot fi luate în limita a zece zile pe an trebuie anunțate angajatorului înainte de lipsa efectivă și trebuie recuperate.
1. De când se pot acorda zilele de absențe pentru urgențele familiale? Aceste zile pentru urgențe pot fi acordate încă de când legea care le-a introdus a intrat în vigoare, respectiv 22 octombrie.
"Din momentul intrării în vigoare a noilor reglementări, acest drept poate fi exercitat, însă ar fi de preferat ca salariații să fie informați, chiar dacă nu ar putea invoca necunoașterea legii. Oricum, angajatorul nu ar putea, prin reguli interne, nici să limiteze exercitarea acestui drept, nici să nu-l acorde și nici să concedieze salariatul care și l-a exercitat sau să-l pună într-o situație mai puțin favorabilă ori să-l sancționeze din această cauză", a explicat
Dan Năstase, consilier juridic specializat în relații de muncă.
2. Cele zece zile pot fi acordate toate o dată? Legea 283 care le-a introdus nu face precizări despre cum pot fi luate aceste zile, toate o dată sau pe rând, câte o zi-două, ceea ce înseamnă că pot fi luate și consecutiv, și fracționat, în funcție de necesitățile salariatului.
"Cele maximum 10 zile lucrătoare de absență într-un an calendaristic pot fi consecutive, având în vedere faptul că legiuitorul nu precizează ca acordarea acestora să se facă fracționat",
potrivit unei informări recente a IM.
3. Absențele pentru urgențele familiale vor fi plătite sau nu? Deși Legea 283 nu este foarte explicită în această privință, iar plata și recuperarea acestor zile ar putea duce la diferite interpretări ale prevederilor actuale ale Codului muncii, felul în care se plătesc aceste zile, în ziua lipsei sau la recuperare, ar trebui să se stabilească între angajator și salariat.
"În lipsa unei precizări exprese privind plata, dacă se plătește când a absentat sau când recuperează, părțile stabilesc acest aspect, iar cea mai simplă variantă ar fi recuperarea în cursul aceleiași luni, dacă este posibil, caz în care salariatul va primi salariul integral și această problemă ar fi eliminată", mai spune Dan Năstase.
4. Absențele pentru urgențele familiale se trec în Revisal? Zilele de absență pentru urgențele familiale nu sunt nici zile de odihnă și nici de zile de concediu fără plată. Deși salariatul va absenta, potrivit noilor prevederi ale Codului, perioada petrecută astfel va fi considerată perioadă prestată, deoarece se va recupera.
Din cauza faptului că aceste zile de absență nu reprezintă o veritabilă suspendare a contractului de muncă, cel puțin în acest moment, absența pe baza articolului 152^2 nu poate fi înregistrată în Revisal. Consilierul juridic subliniază că dacă leguitorul ar fi avut în vedere o suspendare a contractului, atunci ar fi precizat expres acest aspect.
Astfel, cel puțin în prezent, dacă salariatul va absența pe motive de urgență familială
va fi trecut ca absent motivat.
5. Cum ar trebui ca salariatul să anunțe lipsa? "
Ar fi de preferat o comunicare în formă scrisă, iar în momentul actual există instrumente care facilitează acest transfer de informații și permit stocarea lor, cum ar fi mijloacele de comunicare electronică, prin poștă electronică, mesaje instant sau chiar vechiul SMS, și indicat ar fi ca fiecare parte să-și conserve propria probă, chiar dacă plecăm, cu prioritate, de la principiul bunei-credințe", susține consilierul juridic.
6. Cum se va face recuperarea acestor zile? Răspunsul general îl regăsim în legea care a introdus noutatea:
"angajatorul și salariatul stabilesc de comun acord modalitatea de recuperare a perioadei de absență". Recuperarea acestor zile, dacă se va face în afara timpului normal de lucru, nu va fi considerată muncă suplimentară și deci nu va fi recompensată conform regimului orelor suplimentare.
"Este, în realitate, situația muncii suplimentare compensate prin timp liber aplicată în sens invers sau poate fi chiar interpretată similar celei prevăzute de art. 122 alin. (3), cu precizarea că nu angajatorul are inițiativa și nu este prevăzut un termen pentru recuperare, ci depinde modul de recuperare stabilit de comun acord", explică Dan Năstase.
Desigur există și ipoteza în care angajatorul susține că perioada respectivă nu ar putea fi recuperată, din cauza unui program fix al activității firmei, de exemplu. În acest caz, există două posibilități, după cum explică consilierul,
(1) salariatul absentează și nu este plătit, urmând să fie plătit atunci când vor recupera zilele de lipsă sau
(2) salariatul a absentat, este plătit, dar se constată că perioada nu a fost recuperată, exclusiv din culpa salariatului, situație în care angajatorul se poate folosi de prevederile art. 256, alin. (1) din Codul muncii, respectiv obligația angajatului de a returna sumele primite necuvenit de la angajator.
Atenție, însă, această posibilitate există doar dacă recuperarea nu s-a putut realiza exclusiv din cauza salariatului. Dacă angajatorul susține că recuperarea nu poate fi efectuată, deși la nivelul firmei sau unității există posibilitatea prestării de ore suplimentare, se poate considera că acesta acționează cu rea-credință.
7. Zilele de absență pentru urgențele familiale pot deveni zile fără plată sau de odihnă? În situația în care nu se pot recupera,
"ar fi forțată, dincolo de limita legală, transformarea zilelor nerecuperate în concediu fără plată sau compensarea cu zile de concediu de odihnă, acestea fiind situații diferite, prevăzute distinct de lege, aspect confirmat de dispozițiile art. 145 alin (4)", subliniază Dan Năstase.