ACTUALIZARE (22.12.2022): Proiectul a devenit Legea 370/2022, care intră în vigoare în 23 decembrie 2022, însă aplicarea măsurilor privind impozitul micro este de la 1 ianuarie 2023.
__________
„Principala modificare e legată de faptul că, atunci când avem T zero (1 ianuarie 2023), nu ne mai raportăm la cifra de afaceri de anul trecut. Dar, dacă în timpul anului depășești 500.000 de euro, devii plătitor de impozit pe profit. Deci, se scoate doar referința la anul trecut (2022 - n. red.)”, a avertizat recent, la un eveniment organizat de PwC România, Alin Chitu, Secretar de stat în Ministerul Finanțelor.
Acesta s-a pronunțat, mai precis, asupra unei modificări stabilite printr-un proiect de lege care a trecut de Parlament de curând. Conform OG 16/2022, plafonul în funcție de care o firmă poate aplica regimul micro se reduce de la un milion la 500.000 de euro, însă se prevede că noul plafon se aplică începând cu veniturile din anul 2022. Regula va fi schimbată, prin proiectul de lege, în așa fel încât noul plafon de la regimul micro să se aplice începând cu veniturile aferente anului 2023.
Astfel, conform regulilor de ieșire din regimul micro, valabile de la 1 ianuarie 2023, tot va fi posibil ca o microfirmă să treacă anul viitor la impozitul pe profit, de pe un trimestru pe altul.
Dacă în cursul unui an fiscal se obțin venituri mai mari de 500.000 de euro, microfirma trebuie să treacă la impozit pe profit din trimestrul în care s-a depășit limita. La fel se întâmplă și dacă ponderea veniturilor din consultanță și management, în veniturile totale, este de peste 20%. Dacă se depășește oricare dintre cele două limite, nu se mai poate opta pentru aplicarea regimului micro. Iar cele două limite fiscale se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la începutul anului fiscal.
În cazul firmelor care trebuie să treacă la impozitul pe profit, calculul și plata impozitului pe profit se efectuează luând în considerare veniturile și cheltuielile realizate începând cu trimestrul de tranziție la noul regim.
Acestea sunt doar câteva dintre situațiile în care o microfirmă poate fi nevoită să iasă, în 2023, din regimul impozitului micro. Toate sunt detaliate în articolul de aici.
Momentan, nu sunt în plan alte modificări ale regimului micro
Secretarul de stat din minister a fost întrebat și de planurile de viitor ale autorităților - dacă mai sunt pregătite noi modificări la regimul micro. Răspunsul a fost, în esență, că nu.
„Cu privire la regimul micro, haideți să vedem efectele acestor măsuri. Principala problemă n-a fost un obiectiv bugetar, de a atrage mai mulți bani, ci mai degrabă de a aduce un echilibru între jucătorii din piață. Deocamdată, haideți să intre în vigoare noile reglementări, așa cum au fost ele modificate în Parlament. După ce vom evalua și vom vedea efectele, vom vedea dacă este cazul (de noi modificări la regimul micro - n. red.)”, a explicat Alin Chitu, fără să precizeze, însă, după cât timp ar putea fi făcută acea evaluare.
Acesta a mai vorbit și despre eliminarea treptată a facilităților fiscale existente acum, unul dintre obiectivele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Pe scurt, ideea este că autoritățile ar vrea să implementeze, pe viitor, termene de „expirare” pentru facilitățile fiscale.
„În principiu, facilitățile ar trebui să aibă o perioadă până la care se aplică, lucru pe care noi, în legislația română, nu l-am făcut. Și, atunci, orice facilitate pe care statul o dă devine regulă generală. Deci, nu mai poți să readuci în discuție utilitatea facilității, efectele sale și dacă în continuare se susține sau nu. Deci, acesta ar trebui să fie pentru noi, indiferent cine conduce Ministerul Finanțelor, un obiectiv în sine. Să stabilim de la început o durată - asta oferă stabilitate și din perspectiva statului, și din perspectiva contribuabilului, urmând ca, la apropierea finalității facilității, să faci o analiză a efectelor și să vezi dacă merită să o prelungești sau nu. Cred că singura din Codul fiscal care prevede un astfel de termen este cea legată de facilitățile din construcții (anul 2028 - n. red.), cea extinsă în Parlament de curând (extinsă și la domeniul agroalimentar - n. red.)”, a precizat Alin Chitu.