Schema de stat pentru plafonarea prețurilor pentru energia electrică este programată să se aplice până în martie 2025, însă, după cum s-a văzut în lunile recente, lucrurile se pot schimba destul de brusc prin lege sau ordonanță. În aceste condiții, companiile care vor să evite să stea la mâna autorităților sau cele care vor să se pregătească pentru expirarea schemei pot lua în calcul așa-zisele contracte de tip „power purchase agreement” pentru a ține costurile sub control pe termen lung, potrivit specialiștilor.
Schema de ajutor pentru facturile la energie, care momentan este valabilă până în martie 2025, a fost introdusă în noiembrie 2021, însă aceasta a suferit mai multe modificări până acum. Schimbările cele mai mari au fost în privința companiilor, unele dintre ele văzându-se ba incluse, ba excluse din schemă.
„Ce putem face mai departe? Având în vedere că schema de sprijin este valabilă până la 31 martie 2025, înseamnă că statul se așteaptă ca lucrurile să nu intre pe un făgaș normal în perioada imediat următoare. De principiu, la momentul actual lucrurile sunt cât de cât așezate, dar oricând se poate schimba situația și Legiuitorul poate interveni abrupt. Prin urmare, este bine să nu așteptați sau să nu stați să depindeți de modificările legislative care pot sau nu să apară, ci să semnați un contract de vânzare de energie electrică, cu un furnizor, pe termen lung. Acestea sunt din ce în ce mai căutate și pe piața românească - discutăm despre «power purchase agreement» sau «PPA», care, în esență, înseamnă un contract de furnizare a energiei electrice”, a explicat recent, la o conferință fiscală organizată de EY România,
Andrei Ștefanovici, Avocat la Băncilă, Diaconu şi Asociații SPRL.
Specialistul a atenționat că există două tipuri de PPA-uri (fizic sau virtual), însă cel mai potrivit pentru companiile care activează în România este
PPA-ul fizic («offsite» sau «onsite»). Acest tip de contract le poate ajuta să țină sub control, pentru o perioadă de cel puțin cinci ani (sau chiar mai lungă), costurile cu energia electrică.
„Dacă discutăm despre un contract cu livrare fizică (PPA fizic), cumperi efectiv energie electrică în baza unui contract. Sau există un instrument mai sofisticat, un instrument de «hedging», care se cheamă PPA financiar sau PPA virtual, prin care, în esență, se creează un mecanism de protecție împotriva fluctuațiilor de preț al energiei electrice. Respectiv, e un preț standard, e un preț «target» - dacă prețul e mai mare, partenerul vă va despăgubi și veți plăti exact suma pe care o aveți în contract, iar dacă prețul e mai mic, invers, veți plăti prețul din PPA-ul financiar. Din păcate, piața românească, la momentul acesta, nu este foarte bine pregătită pentru instrumentele derivate, în primul rând, pentru acest tip de PPA virtual. Există și niște intervenții din punct de vedere fiscal care nu fac atractiv un astfel de mecanism.Prin urmare, ce v-am sugera noi, în calitate de specialiști în acest domeniu, este să vă orientați, totuși, spre ideea de PPA fizic. Adică să aveți efectiv un contract de vânzare-cumpărare de energie electrică pe o durată lungă - care înseamnă, în esență, cinci ani, zece ani, cincisprezece ani. Aceste contracte pot fi făcute cu livrare la distanță - ca orice contract normal de cumpărare de energie, energia trece prin rețea (se cheamă «offsite PPA»). Sau există varianta unui contract «onsite PPA», când cineva, dacă sunteți un mare consumator, vine și dezvoltă o soluție de energie, în principiu, regenerabilă, pe terenul vostru - nu circulă energia prin rețea, sunteți conectați direct cu fabrica (pentru consumatorii industriali este de interes). Sau, pentru consumatorii logistici, și aici lucrurile se întâmplă și se mișcă destul de repede - pe acoperișurile parcurilor industriale, halelor și așa mai departe”, a detaliat avocatul.
Potrivit formei actuale a schemei de plafonare date de Guvern,
pentru companii se aplică mai multe prețuri pentru energia electrică.
În cazul IMM-urilor, anumitor operatori de servicii de utilități publice, firmelor din domeniul alimentar (codul CAEN 10), firmelor din domeniile agriculturii și pescuitului (codurile CAEN 01 și 03), companiilor şi societăţilor comerciale de interes judeţean, municipal sau local, regiilor autonome și entităților private care prestează un serviciu public, prețul final facturat plafonat de către furnizori este de maximum
1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru 85% din consumul lunar. Diferenţa de consum lunar de energie electrică este facturată la prețul maxim de
1,3 lei kWh, cu TVA inclus.
Spitalele private, unitățile de învățământ private, creșele și furnizorii privați de servicii sociale sunt pe o plafonare de
1 leu/kWh pentru consumul integral.
Iar pentru consumatorii noncasnici care nu se regăsesc printre cei de mai sus, prețul final facturat plafonat de către furnizori este de maximum
1,3 lei/kWh, cu TVA inclus.
În fine, mai trebuie precizat că schema de plafonare a Guvernului acoperă și facturile de gaze naturale. Plafonarea este de maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumatorii noncasnici cu un consum anual de cel mult 50.000 MWh.