Tratamentul fiscal al veniturilor din tranzacționarea criptomonedelor
Potrivit broșurii ANAF dedicate tratamentului fiscal al veniturilor realizate de persoanele fizice din transferul de monedă virtuală, reprezintă venituri impozabile și le sunt aplicabile regulile din Codul fiscal pentru veniturile din alte surse.
Astfel, cei ce au venituri din tranzacții cu criptomonede au obligaţia de a declara aceste venituri prin completarea și depunerea declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice (212) la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui în care au apărut veniturile.
Pentru aceste venituri se datorează un impozit ce se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra câștigului realizat, care reprezintă, de fapt, diferenţa pozitivă între preţul de vânzare și preţul de achiziţie, inclusiv costurile directe aferente tranzacţiei.
Câștigurile cu o valoare mai mică de 200 de lei/ tranzacţie nu se impozitează, cu condiţia ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească 600 de lei.
Termenul de plată a impozitului pe venit este termenul limită de depunere a declarației unice, respectiv data de 25 mai.
Cei ce au venituri obținute prin tranzacționarea criptomonedelor datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) dacă estimează pentru anul curent venituri a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu șase salarii minime brute pe ţară, potrivit broșurii ANAF. În acest an, salariul minim este de 3.000 de lei.
Încadrarea în plafonul anual se face prin cumularea veniturilor din alte surse cu venituri din activităţi independente, drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocierea cu o persoană juridică, cedarea folosinţei bunurilor, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură ori venituri din investiţii.
Baza anuală de calcul pentru CASS este reprezentată de:
- nivelul a șase salarii minime brute pe ţară - în cazul veniturilor realizate cuprinse între șase şi 12 salarii minime brute pe ţară;
- nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară - în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 şi 24 de salarii minime brute pe ţară;
- nivelul de 24 de salarii minime brute pe ţară - în cazul veniturilor realizate de peste 24 de salarii minime brute pe ţară.
Tratamentul fiscal al veniturilor din tranzacționarea NFT-urilor
Cea de-a doua broșură a ANAF este dedicată tratamentului fiscal al veniturilor realizate de persoanele fizice din transferul jetoanelor nefungibile. Mai precis, aceste venituri se încadrează în categoria veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală și sunt impozabile.
Astfel, cei ce obțin venituri din vânzarea, pe platforme specializate, de conținut sub forma NFT-urilor au obligația de a declara aceste venituri, indiferent dacă ele sunt realizate din România sau din străinătate, tot prin declarația unică.
De asemenea, și veniturile din vânzările recurente/ repetate (NFT royalties), nu doar vânzarea inițială, generează obligația declarării prin declarația unică.
Impozitul datorat se calculează prin aplicarea unei cote de 10% asupra venitului net și reprezintă un impozit final, ce se plătește la stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
În anumite cazuri se poate datora inclusiv contribuția de asigurări sociale, în cotă de 25%, și CASS, la nivelul de 10%.
“În cazul veniturilor obținute de persoanele fizice care tranzacționează creații NFT, altele decât autorul care face publică spre vânzare creația sa, esența tranzacției, respectiv a activității desfăşurate/ prestate conduce la încadrarea veniturilor obținute în categoriile de venit definite de legislația fiscală în vigoare şi la identificarea regulilor aplicabile pentru declararea acestora, precum şi pentru calcularea impozitului pe venit şi a contribuțiilor sociale datorate”, după cum apare în ghidul ANAF.
Jetonul nefungibil sau NFT-ul este, potrivit broșurii, “o unitate de date unică dintr-un registru contabil informatic denumit blockchain. Jetoanelor nefungibile le corespund fişiere de diverse formate, în funcție de natura procesului de creație: fotografii, înregistrări audio, videoclipuri etc. Deşi fişierele în sine pot fi copiate, jetoanele infungibile care le sunt asociate sunt consemnate şi monitorizate în permanență în registrele blockchain din care fac parte, oferindu-le cumpărătorilor dovada dreptului de proprietate”.
Comentarii articol (2)