Piața muncii: „Decrețeii” intră în anticamera pensiei. Gradul de ocupare în România policrizei

Ritmul a fost mult peste media UE, unde indicatorul a urcat de la 68,1% în 2019, la 69,9% în 2022. Distanța dintre România și media UE rămâne însă consistentă, de 6,6 puncte procentuale.

Demnă de menționat este creșterea cu aproape 7 pp. a populației între 55-64 de ani: primul eșalon de ”decreței” (copii născuți în urma decretului antiavort al lui Ceaușescu) tocmai intră în această categorie.

România s-a descurcat mai bine decât majoritatea statelor UE, mai ales în 2020, când ocuparea a stagnat la 60,2%, în timp ce în restul țărilor rata a coborât, cu excepția Polonia și a Maltei, unde s-au înregistrat creșteri.

Deși a declarat atingerea ocupării din Strategia Europa 2020, România este la distanță de 1,5 pp de obiectiv

Pentru categoria 20 – 64 de ani, creșterea a fost mai amplă – de 3,4 pp, de la 65,1% în 2019, la 68,5% în 2022, ceea ce înseamnă că România încă nu și-a îndeplinit obiectivul de 70% ocupare în această categorie de vârstă, fixat în Strategia Europa 2020. Autoritățile declaraseră atingerea țintei, însă aceasta era pe vechea metodologie, care ducea la procente mult mai ridicate.

România era anul trecut una dintre cele cinci state UE care nu au trecut încă de plafonul de 70% rată de ocupare pentru intervalul de vârste 20 – 64 ani:

• Italia – 64,8%
• Grecia – 66,3%
• România – 68,5%
• Spania – 69,5%
• Croația – 69,7%

Cele mai mari rate sunt atinse în statele nordice: Islanda (84,8%, țara nu e membră UE), Țările de Jos (82,9%) și Suedia (82,2%).

Rate impresionante, de peste 80%, aveau în 2022 și câteva state din fostul bloc comunist: Estonia (81,9%), Cehia (81,3%) și Ungaria (80,2%).

În Bulgaria, populația ocupată reprezintă 75,7% din totalul populației active.

Creștere semnificativă a ocupării populației între 55 și 64 de ani: ”Decrețeii” intră în anticamera pensiei

Cea mai mare creștere a ocupării se observă în rândul persoanelor cu vârste între 55 și 64 de ani: de la 40,4% în 2019, la 46,7% în 2022. În mare parte, cresterea provine din intrarea în această categorie de vârstă a primului eșalon de „decreței”, copii născuți după intrarea în vigoarea a decretului din 1966 prin care au fost interzise avorturile.

Singurele cohorte cu peste 500.000 de nou-născuți din istoria României au fost cele din 1967 și 1968, urmate de peste 400.000 de nașteri anual. Enorm, comparativ cu cei sub 200.000 de nou-născuți în ultimii ani.

Aceste date demografice vor face ca în următorii ani să asistăm la o creștere continuă a ponderii acestei categorii de vârstă, 55 – 64 de ani, în totalul populației ocupate, decreței.

Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.