Decodificarea CNA vs. Trap: Cenzura, libertatea artistică și protecția minorilor în era digitală

Context

Recent, am urmărit materialul video al unei ședințe CNA în care s-a ridicat problema anumitor melodii postate de câțiva artiști autohtoni de muzică trap întrucât nu a fost afișat nici un avertisment cu privire la conținutul interzis minorilor. În urma acestei discuții, CNA a decis sesizarea YouTube privitor la aceste clipuri. Cum probabil vă așteptați respectivii artiști au reacționat prompt, dând naștere unei dezbateri referitoare la libertatea de exprimare. 

Trebuie să menționez faptul că acest stil muzical nu este recomandat minorilor tocmai datorită limbajului vulgar și a mesajelor ce i-ar putea influența, deci teoretic aici trebuie să intervină părinții. Totuși, în țara noastră stilul a prins bine, mai ales datorită mesajelor din piese. Ideea de a fi liber și de a-ți trăi viața la maxim atrage mulți admiratori, dar să nu uităm că pe lângă această latură pozitivă, o avem pe cea negativă. Vorbim despre melodii ce prezintă viața de stradă și ceea ce poate nu vedem sau alegem să ignorăm, mai precis problemele adolescenților de care se lovesc zi de zi sau cu care s-au confruntat măcar o dată.

„Exprimarea liberă, ating și rup coarda sensibilă, un stil vulgar, brutal în direct…”

Probabil mulți vă amintiți acest vers și poate o parte chiar vă regăsiți în această situație. Ei bine, versul este extras dintr-o piesă manifest a trupei de muzică rap Paraziții care s-au lovit încă de la începutul anilor 2000 de această problematică a libertății de exprimare în muzică. 

În timp ce mă documentam pentru acest articol, am găsit pe internet mai multe fragmente dintr-o emisiune din anul 2006 în care trupa era invitată la o dezbatere pe acest subiect. În perioada aceea au mai lansat o piesă manifest numită „Jos cenzura”, tema libertății de exprimare fiind iar un laitmotiv. 

Probabil mulți considerăm că libertatea de exprimare nu poate să fie afectată, oferind o întindere infinită, dar în realitate acest drept inviolabil, garantat atât de Constituție cât și de numeroase tratate internaționale, poate să sufere anumite limitări.

Poate cea mai simplă modalitate de a înțelege limitările libertății de exprimare este prin a înțelege fraza „dreptul la liberă exprimare se oprește acolo unde încalcă dreptul la liberă exprimare a altei persoane”. Acest lucru este prevăzut și de către Constituție la art. 30 alin. 6, unde se spune că libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine.

Pe lângă acestea mai avem și faptul că sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ura națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.

Când legea cântă, internetul ascultă!

Revenind la problematica „CNA vs. internet”, din punct de vedere legislativ, în 30 iunie 2022 a fost publicată în Monitorul Oficial o lege (Legea 190/2022) prin care au fost aduse anumite modificări și completări la Legea audiovizualului (Legea 504/2002), printre care unele privitoare la platformele de streaming. Printre terminologiile adăugate au fost și cele de: „serviciu de platformă de partajare a materialelor video”, „material video generat de utilizator”, „furnizor de platformă de partajare a materialelor video”.

La articolul 42^7 din Legea audiovizualului se precizează faptul că furnizorii platformelor de streaming au obligația de a lua măsuri privitoare la protejarea minoriilor, dar și a publicului larg de la materialele video încărcate de utilizatori care incită la ură sau violență împotriva unui grup de persoane ori a unui membru al unui grup, pe motive de sex, rasă, culoare, origine etnică sau socială, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice sau de altă natură, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere, dizabilități, vârsta sau orientare sexuală sau boală cronică contagioasă ori necontagioasă. 

Pe lângă acestea sunt și video-urile ce conțin instigare publică la săvârșirea de infracțiuni la Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului sau la Legea nr. 196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei ori infracțiuni de natură rasistă și xenofobă.

În plus, pentru protejarea minorilor, avem și obligația de a lua măsuri privitoare la materialele audiovizuale care le pot afecta dezvoltarea fizică, mintală sau morală.

Sancțiuni noi, obiceiuri vechi…

Printre sancțiunile ce pot fi aplicate, vorbim despre afișarea unui avertisment către utilizatori în momentul accesării conținutului, restricționarea accesului la acesta sau dezactivarea contului pe o perioadă de 12 luni. Ba chiar se poate ajunge până la furnizorul de servicii care oferă spațiu de stocare pentru platformele de partajare a materialelor video de la care se poate cere înlăturarea, dezactivarea sau să restricționarea accesului la o platformă de streaming.

Dacă platforma de streaming Youtube va lua în considerare sesizarea CNA-ului cu privire la restricționarea anumitor videoclipuri, putem să vorbim despre o încălcare la libera exprimare? Nu. Și asta din simplul motiv că piesele muzicale vor rămâne încărcate pe platformă, dar nu vor mai fi accesibile minorilor, astfel exprimarea liberă a artistului nu va fi afectată. Practic va fi eliminată o parte din public care oricum nu trebuia de la bun început să aibă acces la acele videoclipuri. Putem să vorbim despre un act de cenzură? Nu, așa cum și cei de la CNA precizează într-o postare pe pagina oficială de Facebook.

Mai sus am menționat un interviu oferit de trupa de muzică rap Paraziții în anul 2006 despre libertatea de exprimare. Privitor la protecția minorilor, aceștia spuneau că piesele lor, exprimate într-un stil vulgar și agresiv, au la bază ideea de a face ceva cu viața ta, totuși cei de la CNA au considerat că atât videoclipurile, cât și piesele trebuie să fie difuzate după ora 23:00.

Ce observăm aici? Faptul că obiceiul ca CNA să intervină în industria muzicală nu este unul nou. Elementul de noutate acum este privitor la faptul că intervin în spațiul digital, acolo unde granițele nu există sau dacă există sunt bine delimitate de către platforma de streaming prin termenii și condițiile ei.

În loc de concluzie…

Ce impedimente ar exista în Legea audiovizualului privitor la platformele de streaming și protecția minorilor? Faptul că, în primul rând, minorii pot avea acces la aceste materiale, întrucât au fost încărcate pe majoritatea platformelor de streaming audio și video. Pe de altă parte, apare și problema fanilor ce au republicat materialele audio-video ( n.red. - am observat că CNA se bazează pe link, nu pe titlul sau artistul piesei în general). Se pune și problema că minorii pot să folosească alte conturi unde vârsta este setată ca major, accesând în continuare aceste materiale. 

Astfel, trebuie să înțelegem faptul că este datoria părinților să-și educe copilul și să creeze conturile acestuia pe diferitele platforme de pe internet cu mare atenție. Aceste conturi trebuie să fie setate pentru minori, iar părinții trebuie să comunice cu ei despre eventualele probleme cu care se confruntă zi de zi. 

Nu este suficient să-i fie restricționat accesul la aceste melodii, minorii pot să le asculte pe alte platforme, este nevoie de o educare a părinților despre cum să ofere educație mai departe. Așadar, este esențial ca părintele să vorbească cu minorul despre cum trebuie să filtreze informația și despre lucrurile periculoase de pe internet.