Profesiile reglementate în România care necesită cunoașterea dreptului român sunt următoarele:
- auditor financiar;
- consultant fiscal;
- avocat;
- expert contabil și contabil autorizat;
- consilier juridic;
- consilier în proprietate industrială;
- consilier de probațiune.
Vicepreședintele Senatului, Robert Cazanciuc, unul dintre cei doi inițiatori ai măsurii, a declarat pentru avocatnet.ro că modificarea nu este altceva decât o adaptare legislativă menită să aducă în actualitate un text al anilor 2000: „Legea, așa cum este astăzi, nu face altceva decât să îngreuneze revenirea în țară a unor tineri valoroși, absolvenți ai unor universități de prestigiu din străinătate. Termini dreptul la Harvard, dar nu poți profesa avocatura în România, până nu faci dovada echivalării studiilor și a faptului că știi drept român. Adică, să echivalăm Harvardul cu nu știu ce facultate obscură de la noi... În loc să atragem astfel de tineri, le ridicăm bariere suplimentare. Da, sunt de acord, absolventul de la Sorbona trebuie să facă dovada cunoștințelor de drept român. Și ce dovadă mai bună poate fi, alta decât promovarea examenului de intrare în profesie. Știe, ia examenul; nu știe, nu-l ia -- este foarte simplu!"
Conform expunerii de motive care a prefațat legea în faza de propunere, din cauza lipsei unei dispoziții legislative care să clarifice modalitatea de dovedire a cunoașterii dreptului român, profesiile reglementate erau nevoite să stabilească, prin norme proprii, condiții suplimentare pentru admiterea în aceste profesii. Aceste condiții adăugau, până acum, și elemente suplimentare față de cadrul legal de bază, cum ar fi necesitatea participării la cursuri care să ateste cunoașterea dreptului național.
De asemenea, au fost multe situații în care absolvenți ai unor prestigioase universități din Franța, Olanda sau Marea Britanie au depus plângeri în instanțele de judecată pentru a obliga autoritățile responsabile cu reglementarea profesiei, în special în cazul avocaților, să le permită să participe la examenele de admitere în aceste profesii. Aceste cereri veneau în condițiile în care diplomele lor de studii obținute în străinătate erau recunoscute de Ministerul Educației prin intermediul Centrului Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor, dar accesul în profesie era anevoios.
Comentarii articol (0)